Piața imobiliară este așteptată să simtă creșterea prețurilor din zona materialelor de construcții, semnalată în ultima perioadă și de asociațiile de profil. Brokerul imobiliar Daniel Tudor, invitat al emisiunii GÂNDUL FINANCIAR, este de părere că această mărire nu va fi, totuși, dublu unitată, argumentând că oamenii nu pot susține o creștere de 10-15-20% pe an, pentru că vor începe să se sperie.
„Piața imobiliară nu poate să meargă la infinit în sus, în mod cert lucrurile se vor opri. În acest moment, marea provocarea este creșterea consturilor construcției și construcțiilor, materiale și manoperă, care trebuie cumva absorbite pe termen scurt”, a explicat Daniel Tudor, la GÂNDUL FINANCIAR.
„Nu văd o creștere de două cifre an/an a pieței, a prețurilor, pentru că nu e sustenabilă pe termen lung. Oamenii nu pot susține o creștere de 10-15-20% pe an, pentru că vor începe să se sperie. Oamenii trebuie să simtă că fac o investiție corectă, că au un câștig bun, dar nu galopant, pentru că asta este iz de alte probleme pe termen lung”, a detaliat brokerul imobiliar.
Potrivit specialistului, românii investesc în imobiliare, respectiv între 22 – 33% de unități dintr-un proiect sunt cumpărate pentru investiție.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) a atras recent atenția asupra creșterilor fără precedent ale prețurilor la majoritatea materialelor de construcții, care ar putea escalada într-un colaps investițional. Conform unui comunicat al FPSC din a doua parte a lunii trecute, s-au înregistrat cresteri semnificative la majoritatea materialelor de construcții: polistiren – peste 50%, teava pvc – peste 25%, tub PE – 30%, table zincate – 45%, balast – 50%, nisip – 40%, bitum – peste 30%, oțel-beton – peste 30%, motorină – 18%, iar trendul era descris drept în continuare crescător.
Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj XTB, estima recent, într-o analiză preluată de publicația Agenda Construcțiilor, ponderea valorică a materialelor în lucrările de constructii este puternic variabilă, dar în general, în construcțiile civile, este vorba de o cota sensibil mai mică de jumătate din prețul final.
„Astfel, în estimare generală, și fără a lua în calcul alte aspecte (păstrând celelalte variabile precum forța de muncă, utilitățile sau impozitele neschimbate) am putea vorbi de un impuls de creștere a prețurilor pe segmentul rezidential de aproximativ 12-13% în raport cu media anului trecut”, estima Claudiu Cazacu. Totuși, efectul final în prețuri va depinde de mulți alți factori și e probabil că, în actualul context de piață, dezvoltatorii vor absorbi o parte din scumpirea materiilor prime în marjele de profit.
Potrivit Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, suma medie solicitată, la nivel național, de vânzătorii de apartamente (noi și vechi) s-a majorat cu 0,7% în luna mai, ajungând la un nivel de 1.406 euro pe metru pătrat util (față de 1.396 de euro pe metru pătrat util la finele lui aprilie). Sunt diferențe pe cele două segmente. De exemplu, în Capitală, la locuințele vechi s-a cerut un preț cu 0,9% mai mic, iar la cele npi, cu 6,6% mai mare.
Conform analizei compania de consultanță imobiliară JLL, în Capitală prețurile au înregistrat o creștere de 1,3% în primul trimestru din 2021 comparativ cu trimestrul anterior, ajungând la o medie de 1.485 euro/mp. După două trimestre consecutive (T2 2020 și T3 2020) în care au fost consemnate scăderi ale prețurilor de sub 1%, creșterea în ultimele două trimestre (T4 2020 și T1 2021) este un semn clar că piața rezidențială nu a fost afectată semnificativ de pandemie. „Pentru 2021 ne așteptăm la o creștere moderată a prețurilor, având în vedere evoluția primului trimestru și, de asemenea, estimările foarte bune privind indicatorii macroeconomici”, se arată în raportul Bucharest City Report T1 2021.
Potrivit JLL, oferta de locuințe noi a crescut în București – Ilfov cu aproximativ 3.500 de noi unități. Planurile dezvoltatorilor din București au fost afectate în mică măsură de pandemie, cu toate acestea specialiștii se așteptăm ca până la sfârșitul anului numărul locuințelor livrate să fie cu 15% mai mic față de 2020, din cauză că unele proiecte au fost amânate pentru 2022.