GÂNDUL FINANCIAR. Proiect de lege pentru prevenirea insolvenței. Vasile Godîncă- Herlea, CITR: „În acordul de restructurare, este o procedură confidențială”

Companiile aflate în dificultate financiară ar putea beneficia de proceduri mai simple și eficiente, care să fie bazate mai mult pe negocierea dintre debitori și creditori în afara instanței și cu un grad sporit de confidențialitate, pentru a evita intrarea în insolvență. Mecanismele sunt incluse în proiectul de lege pentru transpunerea Directivei europene privind restructurarea și insolvența, pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției. Reprezentanții inițiatorului și specialiști din domeniu au explicat la GÂNDUL FINANCIAR principalele prevederi și avantaje ale procedurii modificărilor propuse.

Proiectul de lege pentru transpunerea Directivei Uniunii Europene privind  restructurarea și insolvența este menit să ajute companiile să trecă de dificultățile financiare și să nu fie nevoite să intre în insolvență. Documentul lansat în dezbatere publică revizuiește, pe de o parte, reglementările în vigoare, dar propune și o nouă procedură de prevenire a insolvenței.

Conform Ministerului Justiției, proiectul prevede o nouă procedură pre-insolvență, respectiv acordul de restructurare preventivă, în cea mai mare parte o procedură în afara instanței, și reconstruiește, prin prisma cadrului Directivei, concordatul preventiv, una dintre procedurile în vigoare.

Propunerile de modificare a legii insolvenței au fost detaliate și analizate, la GÂNDUL FINANCIAR, de Teodora Stoian, consilier la Ministerul Justiției, Vasile Godîncă- Herlea, Managing Partner CITR, și Cosmin Șovar, Senior Associate la Firon Bar-Nir.

Ce presupune acordul de restructurare

„Este un proiect de lege de care suntem foarte mândri și suntem bucuroși să îl punem în discuție și în dezbatere publică în această perioadă în care știm că mediul de afaceri suferă ca urmare a pandemiei COVID-19. E un proiect de lege care transpune directiva europeană și dă antreprenorilor aflați în situație de dificultate posibilitatea de a accesa niște proceduri de restructurare înainte de a ajunge într-o situație de încapacitate de plăți”, a explicat, la GÂNDUL FINANCIAR, Teodora Stoian, consilier în cadrul Ministerul Justiției

„Practic sunt niște proceduri pre-insolvență, proceduri ce pot fi accesate la momentul la care debitorul, societatea în dificultate își dă seama că are nevoie de ajutor, că nu mai poate să își plătească creditorii, că nu mai poate să-și desfășoare activitatea în mod normal și atunci acest proiect de lege vine și spune: aveți două mecanisme de care puteți să faceți uz, unul este acordul de restructurare iar celălalt este concordatul preventiv, care, deși exista în legislația anterioară, vine cu niște modificări importante menite să ajute debitorii ca într-adevăr să intre într-o procedură de restructurare”, a detaliat reprezentanta inițiatorului proiectului de lege.

Acordul de restructurare, a detaliat Teodora Stoian, este o procedură inițiată de debitorul care știe că este în dificultate, cu ajutorul practicianului în insolvență care îl ajută să facă un plan de restructurare, în care negociază cu fiecare dintre creditorii lui o înțelege în baza căreia debitorul va putea să își achite datoriile și practic niciuna dintre părți nu va avea de suferit din starea astea de dificultate.

„Este o procedură în afara instanței, care eminamente se desfășoară ca o negociere între doi parteneri comerciali, ceea ce va da, din punctul nostru de veder și asta sperăm să vedem, va da o lejeritate mai mare debitoriilor să intre în această procedură, care într-un final va ajunge pe masa unui judecător sindic și va trebui să îi fie aprobat acest plan de restructurare, dar după ce s-au făcut toți acești pași, fără stigmatul insolvenței”, a subliniat Teodora Stoian.

Numărul de insolvențe din 2020, când chiar a scăzut față de 2019, nu arată situația reală de pe piață, consideră Teodora Stoian. Anul trecut 5.694 de profesioniștiști au intrat în insolvență, cu 13% mai puțini decât în 2019 (6.524).

Avem mai puțini antreprenori care au curajul să intre în proceduri de insolvență sau în concordat preventiv, care arată o indecizie, dat fiind că pe piața românească firmele care intră în insolvență fac mai greu afaceri cu alte firme, sunt mai circumspecte, crede Teodora Stoian. Pe de altă parte, prin măsurilor de sprijinire a mediului economic pe perioada pandemiei, prin care fie s-au eșalonat obligații fiscale sau ajutooare pentrușomajul tehnic, afacerile au preferat să ia ajutoarele de stat, să intârzie intrarea în insolvență sau o situație de restructurare preinsolvență.

Vasile Godîncă- Herlea: În zona de prevenție stăm foarte prost în România

Vasile Godîncă- Herlea, Managing Partner CITR, companie specializată în insolvență și restructurare, consideră binevenite propunerile din zone de prevenție, pe care le consideră deficitare în prezent.

„Implementarea directivei nu privește atât zona de insolvență, ci privește zona de prevenție, acolo stăm noi foarte prost în România. Deși legisația actuală cuprinde două proceduri – concordatul preventiv și mandat ad-hoc, ele sunt niște proceduri total inutilizabile în România”, a explicat Vasile Godîncă- Herlea, Managing Partner CITR, la GÂNDUL FINANCIAR.

Pe de o parte, spune specialistul cu experiență vastă în domeniul insolvențelor, procedurile sunt inutilizabile pe de o parte pentru că nu au fost suficient mediatizate și înțelese, pe de altă parte, unele condiții sunt aproape imposibil de îndeplinit și „atunci suntem cumva șchiopi pe partea de prevenire a insolvenței”, spre deosebire de zona de reorganizare.

Cosmin Șovar: Principalul avantaj, mutarea întregii proceduri mai mult spre zona de negociere

Cosmin Șovar, Senior Associate în cadrul Firon Bar-Nir, consideră că principalul avantaj al proiectului care transpune directiva europeană este procedura mult mai lesnicioasă, cea de restructurare, care preîntâmpină intrarea în incapaciatte de plată a debitorului. întâmpină situația de a ajunge în incapacitate de plată.

„Principalul avantaj pe care îl văd la directivă și l-am regăsit parțial în proiectul de lege: prevenția se mută din etapa contecioasă, să-i spunem greoaie, sporind altfel prerogativele practicianului în insolvență care practic se duce cu planul de restructurare, în ipoteza în care debitorul aflat într-o situație de dificultate apelează la el se duce la instanță, iar instanța, într-o procedură în camera de consiliu aprobă sau nu aprobă. Practic, este o colaborare între practicianul în insolvență care, după părerea mea, se va comporta ca un mediator, și instanța de judecată. Practicianul de insolvență va fi între creditori și instanța de judecată, încercând să ajute pe plan de prevenție debitorul aflat în dificultate. Principalul avantaj: mutarea întregii proceduri mai mult spre zona de negociere „out of court” ( în afara instanței, extrajudiciară – engl.)”, a explicat Cosmin Șovar, la GÂNDUL FINANCIAR.

Vasile Godîncă- Herlea, Managing Partner CITR, consideră că principalul avantaj constă în procedura de negociere dintre debitor și creditor, care care o componentă confidențială și nu implică atașarea unui stigmat caracteristic insolvenței.

„Această zonă de legislație nu este suficient de appealing (atrăgătoare – eng.) pentru ei, din contră, dă un stigmat al insolvenței și atunci ei nu apelează. Noi sperăm că prin această directivă să tragem această zonă de preinsolvență, care are proceduri inclusiv confidențiale, ăsta este principalul câștig. În insolvență ai deja ștampila și te știe toată lumea că ești în insolvență. În acordul de restructurare, și chiar în concordat, dar mai ales în acordul de restructurare, este o procedură confidențială. Asta mi se pare cea mai importantă chestiune, în care negociezi cu creditorul, dar nu ieși pe piață cu vreo ștampilă”, explică Vasile Godîncă- Herlea.

„Starea de dificultate este asemănătoare unei stări de boală. Cu cât vii mai repede la medic, cu atât ai șansele cele mai mari să te vindeci rapid, ieftin. În zona de restructurare a companiilor în insolvență, abia 6% din companiile intrate în insolvență trec prin reorganizare, pentru că odată ajuns în in insolvență ajungi prea târziu și e foarte greu. Noi sperăm că această zonă de prevenție a insolvenței, odată că va fi accesată de multe companii și va ușura redresarea lor, tocmai că problemele nu sunt atât de profunde și ele pot fi tratate într-un mod coerent”, spune Vasile Godîncă- Herlea.

Conform cifrelor citate de Vasile Godîncă- Herlea, peste 7.000 de companii înregistrează debite restante la bugetul de stat de peste 1 milion de lei fiecare, cumulează datorii de 73 mld. de lei datorii și reprezintă companii importante pentru economie.

Cum e definită „starea de dificultate”

Cu ocazia elaborării acestui proiect și cu ajutorul feed-back-ului din piață, inițiatorii au reglementare și starea de dificultate.

„În situația în care o societate are o scădere de 20% în cifra de afaceri, atunci ea poate să vină să ceară să intre într-o astfel de procedură. Criteriile sunt atât de vaste, încât să poată să integreze orice situație particulară în care o afacere se află, astfel încât să încurajăm antreprenorii să intre în aceste discuții care într-un mediu economic ideal ar trebui să existe și în afara unor prevederi legale, să încerci să discuți cu creditorii tăi înainte să ajungi într-o situație în care să nu-i mai poți să îi plătești efectiv. Acum, dându-i cadrul legal în care lucrurile se întâmplă și cu ajutorul practicianului în insolvență, care nu numai că supraveghează procesul, ci și îndrumă debitorul cu privire la pașii pe care trebuie să îi ia, alternativele pe care le are, el venind cu experința restructurărilor făcute de-a lungul timpului, credem că va duce la creșterea gradului de accesare a acestei proceduri și practiv, la scăderea procentului firmelor care intră în proceduri de insolvență în instanță, dar pe motiv că nu mai este necesar, nu pe motiv că ezită”, a declarat Teodora Stoian.

În această procedură, implicarea unui expert în insolvență extern este prevăzută de lege ca o condiție obligatorie. „Un expert extern poate să asigure un diagnostic corect și poate să asiste pe tot parcursul compania în a face cele mai bune alegeri, mai ales că uneori redresarea te face să ai alegeri nu foarte comode și atunci ai nevoie de o părere externă și foarte obiectivă”, explică Herlea.

Proiectul de lege se află în dezbatere publică până în data de 9 aprilie, iar reprezentanții Ministerului Justiției invită toate părțile interesate – avocați, practicieni în insolvență, instituții bancare -să trimită observații și propuneri referitoare la prevederile anunțate. „Dorim să avem o dezbatere reală, în care să vedem dacă soluțiile propuse de noi, care sunt inovative, pentru că directiva ne dă un cadru foarte larg de reglementare, sunt cel mai bine adaptate mediului de afaceri românesc și dreptului intern”, a spus reprezentanta Ministerului Justiției.

După etapa de integrare a propunerilor considerate , care ar putea dura 30 de zile, proiectul va intra în etapa de avizare.

„Ne dorim să devină lege cât mai repede pentru că credem că în actualul context economic un astfel de proiect de lege care se adresează fix companiilor în dificultate ar fi foarte benefic pentru mediul de afaceri”,a conchis Teodora Stoian.

Urmăriți emisiune integrală GÂNDUL FINANCIAR, transmisă pe gandul.ro și pe contul de Facebook: