Transportatorii români vor ca autoritățile să decidă o aministie fiscală în cazul plății impozitării retroactive, pe cinci ani, a diurnelor pentru șoferii profesioniști. Altfel, nu doar industria, ci și economia României are de pierdut, a declarat Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), invitat la GÂNDUL FINANCIAR.
Transportatorii au ieșit, din nou, în stradă miercurea trecută, iar săptămâna aceasta continuă discuțiile cu autoritățile responsabile pentru o soluție la solicitările lor.
Cele mai stringente revendicări vizează diurna, impozitarea retroactivă pe cinci ani, dar și situația primelor RCA, în contextul falimentului City Insurance și deciziile privind carantinarea șoferilor, unde România „are o abordare mai catolică decât Papa”, a explicat, la GÂNDUL FINANCIAR, Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
În ceea ce privește impozitarea diurnei, Radu Dinescu reclamă că aceasta reprezintă „o abordare fără precedent a unui Guvern din Uniunea Europeană”, pentru că toate statele membre lucrează cu același cadru legal.
„Doar în România autoritățile s-au gândit să obțină un venit prin impozitarea retroactivă, pe cinci ani, a sumelor plătite de către companiile de transport șoferilor cu titlul de diurnă. Impozitul reprezintă circa 75% din valoarea netă plătită”, a spus reprezentantul UNTRR.
Potrivit lui Radu Dinescu, este vorba de un principal de 80 – 90.000 de euro pentru fiecare șofer profesionist care a fost angajat al unei firme de transport în ultimii cinci ani, iar cu accesorii, aceste sume pot să urce până la 150.000 euro.
„Astfel, o firmă cu 10 camioane a primit o notă de plată de un milion și jumătate de euro. Spun asta în condițiile în care o firmă cu un camion de transport internațional poate să genereze un venit de circa 100.000 de euro anual, dar cu cheltuieli de 95.000 de euro, uneori și mai mari, 95.000 dacă totul merge perfect. Cu o marjă de 5.000 de euro niciodată nu vei putea plăti o penalitate, o amendă, o sumă de 150.000 de euro. Este absolut imposibil, chiar dacă autoritățile din România încearcă să fie drăguțe și să spună «Le plătiți în rate în cățiva ani de aici încolo»”, a precizat reprezentantul transportatorilor, la GÂNDUL FINANCIAR.
Radu Dinescu a pus în comparație locul pe care se plasează piața de transport rutier din România în Uniunea Europeană, locul 8, în timp ce economia națională este pe locul 15 în UE. „Asta înseamnă că această industrie performează mai bine decât economia României”, afirmă Radu Dinescu, fără a primi stimulente din partea statului, și, mai mult, în contextul unei balanțe comerciale negative.
Per ansamblu, potrivit UNTRR, România este a opta piață de transport rutier din UE și se poziționează pe locul 3 în UE la operațiunile de transport rutier internațional de tip cross-trade (10,5%) și cabotaj (8,2%), după Polonia și Lituania. Transportul rutier și activitățile conexe generează circa 5% din PIB al României și angajează peste 350.000 de persoane.
„În loc să ne gândim la viitor (intrarea în vigoare acelei de-a doua părți a Pactului european de mobilitate, în februarie 2022 – n.r. ) și la cum să ne menținem pe acest loc 3 în Europa, noi ne luptăm să supraviețuim pentru că nu ști, Doamne ferește, dacă îți intră Fiscul pe ușă, ce interpretare ar putea să îți dea vizavi de modul în care ai plătit diurna și dacă ți-o reîncadrează ca venit de natură salarială”, a spus Radu Dinescu.
Reprezentatul UNTRR a reprecizat că discuțiile cu autoritățile pentru regelementarea acestei situații sunt deocamdată la faza de promisiuni și propunere de act normativ. Transportatorii doresc o amnistie fiscală, „din punct de vedere tehnic, legal, singura soluție prin care poți să absolvi plata notelor de plată, rapoartele inspecției fiscale deja emise de ANAF”.
În caz contrar, susține Radu Dinescu, România va pierde dacă această industrie are de suferit: se pierde din contribuția din exportul de servicii, și cresc cheltuielile cu plata pentru servicii de transport pentru operatori din afară.