GÂNDUL FINANCIAR. Soluții pentru pensii sustenabile. Adrian Codirlașu, analist CFA: „Oricum am da-o, se va primi mai puțin pentru suma contributată”

Avocatul Gabriel Biriș, Bogdan Glăvan, profesor universitar de Economie la URA, și Adrian Codirlașu, analist, vicepreședinte Asociației CFA România, au discutat la GÂNDUL FINANCIAR despre provocările și posibilele soluții pe care le văd pentru viitorul pensiilor în România. „Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide”, este angajamentul pe care Guvernul și l-a luat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Cu banii la care România va putea avea acces prin acest mecanism de finanțare, autoritățile promit elaborarea unei noi legislații care să asigure sustenabilitatea sistemului, în contextul în care scăderea și îmbătrânirea populației, implicit creșterea ponderii pensionarilor susținuți de angajați, pe lângă deciziile politice din ultimii ani, pun presiune pe capacitatea sa de plată.

„În forma actuală, sistemul public de pensii nu este sustenabil, nici pe termen mediu, pentru că vom avea un șoc când vor ieși la pensie decrețeii, atunci, practic, va colapsa sistemul public de pensii”, a explicat analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România, implicat în realizarea studiului „Viitorul pensiilor în România” al organizației.

În contextul îmbătrâniiri și scăderii demografice, o opțiune ar putea fi mărirea vârstei de pensionare, așa cum au făcut și alte state europene, care poate pune însă probleme de constituționalitate, crede Adrian Codirlașu.

O altă posibilă variantă este creșterea taxelor. „Creșterea taxelor poate să înceapă de acum, cumva pentru a susține sistemul public de pensii, însă va crește probabil pe generațiile următoare, având în vedere faptul că vor trebui să susțină un număr cât mai mare de pensionari. O a treia posibilitate este plafonarea punctului de pensie. Va fi o combinație a acestor trei factori, dar, oricum am da-o, se va primi mai puțin pentru suma contributată”, a explicat vicepreședintele CFA.

Pentru ca venitul disponibil la bătrânețe să crească, o soluție este creșterea cotei de contribuție la Pilonul II de pensii, pensiile private obligatorii – acum de 3,75%, sub graficul de creștere inițial – dar această variantă își produce rezultatele în timp.

Bogdan Glăvan: „Nu există niciun fond, ci o redistribuție”

„Statul nu are bani să susțină pensiile nici acum”, a spus, la GÂNDUL FINANCIAR, Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la URA, detaliind mecanismul de funcționare a sistemului.

„Pe de o parte avem 5-6 milioane de oameni care muncesc și plătesc contribuții, de fapt sunt niște taxe. Banii din aceste taxe se duc și asigură finanțarea pensiilor pentru vârstnicii actuali, părinții noștri, iar cele 5 – 6 milioane de oameni care plătesc aceste contribuții în prezent vor primi pensie, la rândul lor, peste 20 de ani, din taxele plătite la vremea respctivă de alți oameni. Cu alte cuvinte, nu există niciun fond, ci o redistribuție: sunt impozitați unii, iar alții, vârstnicii, primesc acești bani. Nici în prezent acest lucru nu este echilibrat”, a subliniat Bogdan Glăvan.

„Acest decalaj între cât încasează statul din contribuții sociale și cât plătește a crescut și va continua să crească”, a detaliat profesorul universitar, precizând că problema sustenabilității sistemului este un lucru bine cunoscut în ultimii ani, nu e descoperire epocală, și se aplică nu numai în România.

„Singurii care nu au vrut să admită urgența și necesitatea reformării și clădirii unui sistem de pensii sustebabil în România au fost politicienii pentru c e politic greu de întreprins această reformă. (…) Fie că-i dam sau nu atenție, fenomenul se produce, este implacabil”, a punctat Bogdan Glăvan, făcând referire și la nivelul redus de educație financiară a românilor.

„Nu există o singură soluție, trebuie o sumă de soluții pe diverse paliere”, a subliniat avocatul Gabriel Biriș, trecând în revistă istoricul dezbaterilor din anii trecuți privind cuantumul contribuției și a datoriei asumate de stat pentru cetățeni. Creșterea forței de muncă este vitală în acest context, prin creșterea investițiilor și a atractactivității în fața investitorilor, dar și creșterea calității capitalului uman, subliniază Gabriel Biriș.

Ce spun datele INS

În anul 2020, numărul mediu al pensionarilor a fost de 5,12 milioane de persoane, potrivit raportului pe 2020 al Institutului Național de Statistică. Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari, iar pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă este preponderent (78,4%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale.

Pensia medie lunară a fost în anul 2020 de 1500 lei, mai mare cu 16,1% comparativ cu anul precedent. În anul 2020 sumele cuvenite drept pensii au fost de 92,3 miliarde de lei, cu 15,4% mai mari comparativ cu anul 2019, iar impozitul aferent veniturilor din pensii a fost de 1,4 milioane de lei.

Potrivit INS, la nivelul ţării, raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi numărul mediu de salariaţi a fost în anul 2020 de 9 la 10. Acelaşi nivel al raportului s-a înregistrat în șapte judeţe – Alba, Argeṣ, Bistriṭa-Năsăud, Covasna, Iaṣi, Mureṣ ṣi Satu-Mare – şi a fost inferior în nouă judeţe, cel mai mic raport (4 la 10) înregistrându-se în judeṭul Ilfov. În celelalte 26 de judeţe, nivelul raportului s-a situat peste media pe ţară, cea mai mare valoare fiind atinsă în judeţul Teleorman (16 la 10), urmat de judeṭele Giurgiu ṣi Vaslui (15 la 10) ṣi judeṭul Botoṣani (14 la 10).

Ce zice și ce face statul

„România se confruntă cu o problemă demografică serioasă: populația va continua să scadă, numărul salariaților va descrește, cel al pensionarilor va crește și, deci, raportul dintre salariați și pensionari se va diminua”, este ceea ce Guvernul admite în Planul Națonal de Redresare și Reziliență (PNRR), prezentat miercuri de conducerea Executivului.

În aceste condiții, sistemul de pensii trebuie să asigure un nivel de viață decent pensionarilor, în condițiile menținerii sustenabilității bugetare, iar în acest scop, sunt necesare intervenții coordonate în întreg sistemul public cu privire la stimularea continuării activității, stagiul de cotizare, formula de calcul și mecanismele de indexare, susțin autoritățile.

Astfel, „Reforma sistemului de pensii printr-un nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă la Recomandările Specifice de Țară (RST) 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie” este o componentă importantă a Pilonul III al PNRR, alături de reforma sistemului fiscal, ce vizează „Creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”, cu un buget estimat de 481,8 de milioane de euro.

Nevoie de reformare a sistemului de pensii vine în contextul în care, argumentează Guvernul „sistemul actual de pensii este un rezultat istoric, cumulul multiplelor influențe politice, materializate prin diverse acte normative, cele mai multe orientate mai degrabă spre rezultate imediat.  „Îmbătrânirea demografică, creșterea speranței medii de viață și neaplicarea unui mecanism de indexare exact și predictibil au condus la o slabă sustenabilitate financiară a sistemului public de pensii. Anual sunt transferate pentru plata pensiilor sume importante de la Bugetul de Stat la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. În anul 2019 valoarea subvențiilor primite de la Bugetul de Stat a fost de 2,57 miliarde lei, iar în 2020 aceasta a crescut la 12,45 miliarde lei.”, se arată în documentul elaborat și publicat integral de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

„Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin PNRR înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate. Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari”, se arată în preambulul documentului asumat de Guvern în fața forurilor europene.

„Cheltuielile vor rămâne la nivelul similar al anului acesta, nu spune că vor fi înghețate, cuvântul este similar. În același timp, spunem că este o prioritate să creștem pensiile mici, nu spunem că celelalte nu vor crește. Un alt lucru pe care îl spunem este că da, nu vom avea creșteri ad hoc de pensii”, a declarat premierul Florin Cîțu, joi, dând asigurări că precedura de adoptare a viitoarei legi a pensiilor va fi una foarte transparentă.

CE PREVEDE PNRR – SISTEMUL DE PENSII

Reforma 7. Reforma sistemului public de pensii

Provocările sistemului

Asigurarea sustenabilității financiare a bugetului de asigurări sociale de stat în contextul accelerării tendinței de scădere și îmbătrânire a populației României cu un număr tot mai redus de contributori (salariați plătitori de contribuții sociale) și tot mai mare de beneficiari (pensionari din sistemul public) devine o sarcină tot mai dificilă, necesitând alocări tot mai mari de la Bugetul de Stat pentru menținerea în echilibru a Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat.

Necesitatea implementării Regulamentului UE nr. 1724/2018 – în scopul punerii la dispoziția beneficiarilor a serviciului electronic de interacțiune cu casele teritoriale de pensii în vederea obținerii prestațiilor de pensie. Implementarea acestui regulament are ca scop punerea la dispoziția beneficiarilor, pensionari și asigurați a serviciului electronic de interacțiune cu casele teritoriale de pensii în vederea obținerii prestațiilor de pensie, confirmarea de primire a solicitării sau decizia referitoare la drepturile de pensie. Informațiile vor fi suficient de cuprinzătoare care vor include toate datele necesare pentru ca utilizatorii să înțeleagă drepturile și obligațiile ce le revin.

Identificarea de soluții privind asigurarea unor pensii adecvate și echitabile pentru toți beneficiarii sistemului public de pensii corelate cu contribuția acestora adusă în timpul vieții active la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pensionarea la vârste diferite pentru bărbați și femei, coroborată cu o perioadă de contribuție mai scurtă în cazul femeilor, duce la un decalaj de pensii considerabil între femei și bărbați, element semnalat și în recomandările EC (RST) din 2019.

Corectarea disfuncțiilor și inechităților dintre diferite categorii de beneficiari, în vederea restabilirii încrederii în sistemul public de pensii, eliminarea inechităților dintre beneficiarii sistemului public de pensii din România.

În sistemul public românesc, dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei, ca venit de înlocuire a salariului ca urmare a ivirii riscului bătrâneții, invalidității, deces, este calculat în funcție de perioada de contribuție și de nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții active.

În prezent însă, legislația din domeniul pensiilor, cu numeroasele modificări și completări legislative, a determinat multe inechități care au generat nemulțumiri pensionarilor aflați în plată cu cuantumuri diferite, deși au realizat aceeași perioadă de contribuții. Inechitățile au fost generate în primul rând de folosirea unui parametru diferit raportat la anul nașterii și data pensionării.

Experiența implementării legislației în domeniul sistemului public de pensii de-a lungul ultimilor ani a demonstrat existența unui deficit de expertiză la nivelul MMPS și CNPP. În plus, realizarea unor analize comparative cu sisteme de pensii publice din alte state se poate dovedi benefică din perspectiva preluării unor modele de bune practici, respectiv principii fundamentale de concepere, organizare și administrare a sistemului de pensii.

România se confruntă cu o problemă demografică serioasă: populația va continua să scadă, numărul salariaților va descrește, cel al pensionarilor va crește și, deci, raportul dintre salariați și pensionari se va diminua. În aceste condiții, sistemul de pensii trebuie să asigure un nivel de viață decent pensionarilor, în condițiile menținerii sustenabilității bugetare. În acest scop, sunt necesare intervenții coordonate în întreg sistemul public cu privire la stimularea continuării activității, stagiul de cotizare, formula de calcul și mecanismele de indexare.

Sustenabilitatea este un subiect important pe agenda europeană, fiind analizată prin mai mulți indicatori ce sunt monitorizati în diferite publicații periodice ale Comisiei Europene.

Sustenabilitatea finanțelor publice are la bază o serie de factori determinanți, atât factori cantitativi cât și factori calitativi precum: poziția bugetară inițială din prisma deficitului bugetar în raport cu nivelul datoriei, costul îmbătrânirii populației și modificarea structurii demografice cu implicațiile aferente, calitatea cheltuielilor publice precum și destinația acestora, etc.

Evaluarea situației României a fost influențată semnificativ de prevederile legii pensiilor care includeau o creștere de semnificativă a punctului de pensie și modificări ale formulei de calcul a pensiilor.

Estimările din Raportul de îmbătrânire a populatiei (Ageing Report 2021) indică o creștere a cheltuielilor cu pensiile comparativ cu evaluările anterioare. Exercițiul precedent (anul 2018) al Raportului privind îmbătrânirea populației prezenta o evoluție echilibrată a costurilor bugetare, media europeană a sporului cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației fiind de 1,7 pp. În runda de proiecție 2021, două treimi din totalul statelor membre estimează, la orizontul anului 2070, o creștere mai pronunțată a ponderii în PIB a acestui tip de cheltuieli.

Efortul general în rândul statelor membre se îndreaptă și mai departe în direcția ajustărilor și reformelor din sectoarele pensiilor, sănătății și asistenței sociale. Creșterea cheltuielilor cu pensiile este determinată atât de indexările ad-hoc ale punctului de pensie, de formula de indexare mai generoasă pe termen lung dar și de recalcularea pensiilor prin noua formulă de calcul, potrivit Legii nr.127/2019. În perioada 2013-16 indexarea punctului de pensie a fost în medie de aproximativ 4% pe an, dar începând cu anul 2017 creșterile ad-hoc au inceput sa fie mai pronunțate (punctul de pensie a crescut cu 65% în perioada 2017-20).

Proiecțiile incluse în Raportul privind îmbătrânirea populației, ediția 2021, indică o creștere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din pilonul 1, de la 8,1% din PIB în anul 2019 la circa 14% din PIB la finele decadei 2040-50, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză în 2070.

România înregistrează un risc ridicat privind sustenabilitatea, determinat de creșterile mari ale cheltuielilor cu pensiile estimate, având în vedere legislația în vigoare (Legii nr.127/2019). În Raportul de monitorizare a sustenabilității datoriei publice, publicat la începutul anului 2021, comparativ cu raportul anterior, România înregistrează o creștere a riscului privind sustenabilitatea finanțelor publice pe termen scurt de la nivel scăzut la nivel ridicat. Astfel, Romania se alătură unui grup restrâns de state membre care înregistrează risc ridicat pe toate orizonturile de timp analizate. Raportul precizează că, în cazul României, clasificația de risc ridicat este determinată și de creșterea cheltuielilor cu îmbătrânirea populației.

Comparativ cu evoluțiile la nivel european, ritmul de majorare a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației este caracterizat în România de o modificare accentuată a piramidei vârstelor.

Schimbările demografice vor modifica structura populației României. Amploarea și viteza îmbătrânirii populației depind de tendințele viitoare în ceea ce privește speranța de viață, fertilitatea și migrația. Procesul de îmbătrânire va modifica raportul dintre populația la vârsta de pensionare și populația activă, ceea ce va aduce schimbări în structura pe vârste și implicații pe piața forței de muncă.

Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cele în vârstă de muncă (15-64 de ani) va crește, ceea ce înseamnă că în perspectiva următorilor ani sistemul public de pensii va avea resurse mai diminuate în raport cu cheltuielile. Rezultatele previziunii demografice oferite de Eurostat pentru România, indică o scădere semnificativă a populației, cu 5,7 milioane persoane mai puțin în 2070 comparativ cu anul 2019.

Deși populația tânără este în scădere ca urmare a numărului tot mai redus al femeilor aflate la vârsta de fertilitate, există totuși o serie de semnale pozitive din creșterea ratei fertilității. Pe de altă parte, conform estimărilor Eurostat (EUROPOP2019), în România, speranța de viață la naștere pentru bărbați este estimată să crească cu aproximativ 12 ani pe parcursul perioadei de proiecție, de la 71/9 în 2019 la 83/5 ani în 2070. Speranța de viață la naștere este estimată să crească cu 9 ani pentru femei, de la 79/5 ani în 2019 la 88/5 în 2070, ceea ce indică o ușoară convergență a speranței de viață între bărbați și femei.

Pe termen mediu și lung, evoluția sectorului de pensii va fi influențată de perspectivele demografice date de evoluția ratei natalității și a speranței de viață și de procesul natural de îmbătrânire a populației.

Obiective

În pregătirea reformei sistemului de pensii, va fi elaborată, cu asistență tehnică din partea instituțiilor financiare internaționale cu expertiză în domeniu, o propunere de politică publică/strategie. Aceasta va prezenta o viziune pe termen scurt, mediu și lung, stabilind un echilibru între vulnerabilitatea pensionarilor în raport cu alte categorii sociale, modalitatea de stabilire a pensiilor acordate acestora și necesitatea sustenabilității financiare a sistemului de pensii publice.

Va fi realizată de asemenea o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale. O lege în acest sens va fi aprobată în Parlament în trimestrul 4 din 2022.

În baza obiectivelor și măsurilor stabilite prin strategie, va fi elaborat un cadru legislativ robust care să corecteze dezechilibrele – Recomandările de Țară și analiza din rapoartele Comisiei Europene indică aceste dezechilibre masive induse mai ales de către legea 127/2019. Această lege va fi înlocuită cu noua legislație menționată aici, elemementele pozitive urmând a fi păstrate.

Noua legislație va include un mecanism de majorare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice, având la bază indicatori reali și predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice. Vom urmări întărirea principiului contributivității astfel încât, cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat. Cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creșterea mai mare a pensiilor mici. Chiar dacă se așteaptă că nivelul pensiei medii va crește, ținând cont de creșterea economică a României în următorii ani, cheltuielile totale cu pensiile nu vor crește ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat. Un mecanism de monitorizare va fi creat în acest sens pentru a asigurarea sustenabilitatea fiscală, utilizând inclusiv instrumentul dezvoltat de Ministerul Finanțelor și finanțat prin Investiția 4.( descrisă mai sus în PNRR)

Soluția legislativă trebuie să aibă în vedere asigurarea sustenabilității ținând seama că ea trebuie aplicată tuturor beneficiarilor sistemului public de pensii; aplicarea formulei de calcul doar pentru noii pensionari nu reprezintă o opțiune, deoarece excluderea de la aplicarea noii formule a pensiilor aflate în plată ar reprezenta o nouă inechitate, ceea ce ar genera noi nemulțumiri și, pe cale de consecință, obținerea drepturilor în instanță.

Se va încuraja și diversificarea activelor în care pot fi investite fondurile de pensii administrate privat – Pilon II pentru majorarea investițiilor pe piața din România.

Fundamentarea tuturor aceste noi acte legislative referitoare la sistemul de pensii, precum și impactul bugetar al acestuia vor face obiectul analizei și avizului Ministerului de Finanțe.

La fundamentarea noului cadru legislativ se va utiliza inclusiv expertiză externă, prin contractarea unor servicii de consultanță din partea unei instituții financiare internaționale, care să creeze premisele elaborării unei legislații moderne și sustenabile în domeniul pensiilor publice.

Cine se ocupă de implementare

Implementarea reformei va fi asigurată de către MMPS și CNPP, care au demarat deja procesul de elaborare a noului cadru legislativ, în strânsă cooperare cu Ministerul Finanțelor Publice.

În paralel, MMPS va iniția discuții la nivelul instituțiilor financiare internaționale cu expertiza relevantă în domeniu, urmând a contracta servicii de asistență tehnică pentru definitivarea noii legislații în domeniul pensiilor publice.

Nu în ultimul rând, în cadrul procesului de elaborare a noii legi, se va proceda la consultarea tuturor entităților reprezentative din societatea civilă (asociațiile reprezentative ale pensionarilor, sindicate, patronate) etc.

În final, MMPS va propune modificarea legislației aferente în Guvern spre a fi ulterior adoptată de către Parlament. Elementele avute în vedere la reformarea sistemului public de pensii sunt:

• O formulă nouă de calcul a pensiei bazată pe numărul total de puncte realizat de titular având în vedere principiul contributivității astfel încât cuantumul pensiei să țină cont integral de contribuțiile de asigurări sociale plătite fără să mai intervină alți factori în stabilirea acestuia.
• valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001 pentru care s-au calculat contribuții de asigurări sociale în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie decentă celor cărora aceste venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei.
• stimularea continuării vieții active a celor care au împlinit vârsta de pensionare în vederea echilibrării bugetului asigurărilor sociale, reducând astfel creșterea numărului de pensionari concomitent cu creșterea numărului celor care contribuie.
• contractul de asigurare cu privire la cumpărarea de vechime oferind posibilitatea celor ce nu îndeplinesc condițiile de pensionare (stagiu minim de cotizare de 15 ani) să-și achiziționeze diferența de stagiu necesară obținerii unei pensii, evitând astfel rămânerea fără niciun venit la momentul atingerii vârstei de pensionare.
• stagiul complet de cotizare nu va mai fi utilizat în noua formulă de calcul, acesta va avea un rol determinant doar în stabilirea eligibilității condițiilor categoriei de pensie, fără impact în noua formula de calcul pentru determinarea cuantumului pensiei, nu se va utiliza împărțirea numărului de puncte realizate la un numitor stagiu de cotizare).
• modificarea categoriei de pensie anticipată.
• digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii.

Se urmărește astfel întărirea principiului contributivității, ca principiu de bază al sistemului public de pensii, astfel încât să se asigure o legătură reală între veniturile asigurate și cuantumul prestațiilor pentru un număr de aproximativ 5 milioane de pensionari aflați în plată, precum și pentru viitorii pensionari.

În vederea asigurării unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice, formula de calcul  prevăzută în noua legislație va rezolva și problema indexării acestora, pe baza unor indicatori macro-economici, reali și predictibili, în perfectă corelare cu realitățile economice. În prezent, intenția este ca mecanismul de indexare să fie format din 100% inflația anuală și 50% din creșterea anuală a salariului mediu brut pe economie. În acest fel, va fi asigurată echivalența veniturilor din pensii, indiferent de anul pensionării. Vor fi prevăzute mecanisme împotriva indexărilor ad-hoc ale punctului de pensie, în funcție de cele mai bune practici la nivel internațional în această privință, astfel cum vor rezulta în faza elaborării propunerii de politică publică.

În practica judiciară potrivit Deciziei nr. 19/2012 a ÎCCJ, s-a stabilit, în interpretarea și aplicarea prevederilor art.2 lit.2 și art.164 alin.2 și 3 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și asigurări sociale, și pct. V din anexa la OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, că sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 01.04.2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințe eliberate de către unități și pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale. În acest context, parte din sporurile și veniturile salariale care nu au fost menționate în Anexa nr.15 din Normele de aplicare aprobate prin HG nr.257/2011 la Legea nr.263/2010 precum: acord global, premii, primă de vacanță, ore suplimentare, etc. nu se valorifică la calculul pensiilor, deși în adeverințele eliberate de angajatori se precizează faptul că a fost reținut CAS, contribuind astfel la creșterea inechităților dintre pensionari. Nemulțumirile pensionarilor legate de nevalorificarea acestor sporuri, au pus presiune pe bugetul asigurărilor sociale de stat, concretizate în numeroasele sentințe emise la nivelul CNPP, care au corectat în cea mai mare parte aceste inechități.

Numărul litigiilor din ultimii 5 ani a fost de 25.000 de dosare, iar cheltuielile judiciare și extrajudiciare derivate din acțiuni în reprezentarea intereselor statului s-au ridicat la valoarea de 42.150.434 lei, ceea ce justifică abordarea acestui aspect prin noul act normativ.

Se are în vedere și crearea unui cadru legal care să permită opțiunea persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare să rămână active după vârsta de 65 de ani , în mod voluntar pentru femei și bărbați. Se va stimula astfel îmbătrânirea activă și valorificarea avantajelor competitive ale lucrătorilor vârstnici, inclusiv experiența vastă a acestora. Pentru stimularea rămânerii în activitate, după vârsta standard de pensionare, se va propune aplicarea unei majorări asupra punctajelor anuale acordate persoanelor care optează pentru rămânerea în activitate până la vârsta de 70 de ani. Aceste măsuri vor fi avute în vedere și în noua Lege privind sistemul public de pensii, țintind în acest fel egalizarea vârstei standard de pensionare și crescând veniturile potențiale la bugetul asigurărilor sociale de stat în paralel cu o mai bună colectare, asigurată de Ministerul de Finanțe, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

În prezent, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare este de 61 de ani și 6 luni și crește eșalonat până în anul 2030, la 63 de ani.

Definiția stagiului de cotizare se regăsește în actuala legislație privind sistemul public de pensii

și va fi preluată ca atare și în noua propunere de lege.

• Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați
• Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați

Pentru diverse categorii profesionale există excepții de la regula stagiului complet de cotizare, ce vor fi analizate în perspectiva preluării acestora în noua legislație.

În noul act normativ, se are în vedere modificarea categoriei de pensie anticipată, iar persoanele care au realizat cel puțin 8 ani peste stagiul complet de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard, cu cel mult 5 ani. Acest tip de pensie este reglementat și de legislația europeană, acordat ca o recompensă pentru persoanele care au contribuit o perioadă mult mai mare la sistemul de pensii decât perioada de contribuție prevăzută de lege.

Totodată, prin prevederile propuse de noua lege se va avea în vedere renunțarea la indicele de corecție, care a contribuit la adâncirea inechităților din sistem, iar perioadele asimilate, precum stagiu militar, studii universitare, concedii pentru creșterea copiilor, vor fi păstrate și valorificate la calculul pensiilor de limita de vârsta și invaliditate.

În urma recalculării tuturor dosarelor, nivelul mediu al pensiilor va crește pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând însă ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat. Acest lucru este de natură a evita vulnerabilizarea sistemului și afectarea suplimentară a sustenabilității acestuia. Nivelul cheltuielilor cu pensii în raport cu PIB va fi monitorizat printr-un instrument dedicat.

Noul sistem de pensii va prevedea plata unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie, pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut.

Parametrii concreți ai pensiei minime vor fi definitivați în faza elaborării propunerii de politică publică, având în vedere sustenabilitatea financiară a sistemului și nevoia menținerii pensionarilor peste pragul de sărăcie. Acordarea pensiei minime va fi condiționată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei.

Reforma sistemului de pensii va viza și capacitatea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) și a Ministerului Finanțelor Publice (MFP) de a realiza analize econometrice și prognoze ale veniturilor și cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest scop, vor fi realizate acțiuni pe mai multe planuri: asigurarea bazei de date statistice (prin digitizarea dosarelor de pensii), crearea și dotarea cu personal și echipamente a unui compartiment de analiză econometrică în CNPP și instruirea personalului de specialitate al CNPP și al MFP.

În prezent, pe lângă sistemul public de pensii, există sistemul pensiilor ocupaționale aplicat în sectoarele de apărare și ordine publică și sistemul de pensii de serviciu. Acesta din urmă este reglementat prin acte normative individuale cu caracter special, aplicabil pentru 6 categorii: corpul diplomatic și consular, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, procurori și judecători, personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor și beneficiari ai Curții de Conturi.

În ceea ce privește problematica pensiilor de serviciu și speciale, acestea vor fi reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului cotributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale.

Contribuțiile la Pilonul II (în prezent 3,75%) vor crește în linie cu prevederile Strategiei FiscalBugetare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii.

Având în vedere importanța componentei facultative a sistemului de pensii private, ca mijloc de economisire pe termen lung pentru pensie, cât și de asigurare a unui venit suplimentar, adecvat si sustenabil la pensie, astfel încât să se creeze premisele creșterii calității vieții viitorilor pensionari, precum și necesitatea de a încuraja și facilita accesul la fondurile de pensii facultative, va fi modificat și completat și cadrul normativ necesar procesului de digitalizare și în cazul componentei de pensii facultative. Modificările propuse a fi implementare în semestrul II al anului 2021 sunt un pas important în vederea digitalizării operațiunilor aferente funcționării sistemul de pensii private, care va contribui la automatizarea multor procese și fluxuri interne, la transformarea digitală a relației cu participanții și beneficiarii. De asemenea, nu vor mai fi introduse modificări ad-hoc precum cele din OUG 114/2018.

Ajutor de stat: N/A

Grup țintă: MMPS, Casa Națională de Pensii Publice – CNPP, pensionarii actuali și viitori

Calendar de implementare: Adoptarea noii legi privind sistemul de pensii este prevăzută pentru trimestrul 4 din 2022, cu intrare în vigoare din ianuarie 2023.