Violența domestică, traficul de persoane și drepturile persoanelor cu dizabilități sunt trei dintre domeniile pentru care președinta Senatului, Anca Dragu, invitata emisiunii GÂNDUL FINANCIAR, lucrează la o serie de modificări legislative și campanii de conștientizare menite să prevină fenomenele, pe de o parte, dar și să asigure protecția celor vulnerabili.
Anca Dragu a explicat că este nevoie de politici publice pentru diminuarea traficului de persoane, un fenomen global. „Există mai multe bucăți de legislație și instituții care se ocupă, dar vedem bine că traficul de persoane se întâmplă”, a explicat președinta Senatului României, enumerând discuțiile purtate recent în spațiul public, în special cu societatea civilă.
„Acest subiect trebuie ridicat la nivelul Uniunii Europene și am fost deja în discuție cu omoloaga mea din Spania și în câteva zile voi avea o discuție cu omologul din Franța și voi aborda și aceste subiecte, pentru că este un fenomen transfrontalier, trebuie să luptăm împreună cu acest flagel, trebuie să ne asigurăm că acasă avem politici de diminuare a fenomenului și că avem o cooperare foarte bună la nivel măcar european”, a afirmat președinta Senatului, la GÂNDUL FINANCIAR.
În ceea ce privește prevederile legislative în domeniul violenței în familie și instituțiile care se ocupă, acestea sunt încă insuficiente pentru a stopa fenomenul, tocmai de aceea România are nevoie de instituții și mecanisme care efectiv să protejeze femeile, a explicat Anca Dragu, la GÂNDUL FINANCIAR. Multe victime nu își cunosc drepturile, nu raportează violențele, nu știu unde să le raporteze, astfel că sunt necesare mai multe dezbateri și o comunicare mai vastă de conștientizare, în care să fie implicați toți actorii.
În privința violenței domestice, România a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, numită Convenția de la Istanbul, din 2011, ale cărei prevederi au fost armonizate în legislația națională. „Dar ne trebuie mai mult de atât, ne trebuie instituții și mecanisme care efectiv să protejeze femeile”, a subliniat Anca Dragu.
În 2019, conform ultimului raport public de monitorizare al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), numărul total al cazurilor de violență domestică care au beneficiat la cerere de servicii sociale în creștere cu peste 6% față de anul precedent, respectiv de la 13.182 de cazuri în 2018, la 14.074, în 2019. Din total, 2743 au fost victime adulte de sex feminin, 169, adulți de sex masculin, iar 11.162, copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 17 ani. Numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu apoape 15%, de la 38.445 în 2018, la 44.094, în 2019. Din totalul de 46.012 de victime ale infracțiunilor de violență domestică sesizate în 2019, cele mai multe, 129.143 sunt femei (peste 63%) sunt femei, urmate de minori – 9.768 -peste 21% . și bărbați – 7.101 – peste 15%.
„În violența domestică știm bine că multe femei decid să nu raporteze acest tip de agresiune, fie din jenă, le e jenă pur și simplu să spune că au fost bătute de soți, fie din disperare, din presiune psihică care se aplică asupra lor. Dar odată ce unele ajung să depună plângere, cele mai curajoase, te trezești uneori că spune polițistul: «Dar ai făcut tu ceva să îl enervezi, ia spune, de ce te-a bătut?» De fapt, tot victima este cea vinovată”, a exemplificat președinta Senatului.
„E simplu să votăm o lege, dar noi trebuie să vorbim deschis despre acest subiect care era tabu până acum ceva timp, trebuie să găsim punctele nevralgice și acolo să acționăm. Legea pur și simplu nu va curma fenomenul, din păcate”, a subliniat Anca Dragu.
În elaborarea propunerilor legislative trebuie tratate toate aspecte, inclusiv, de exemplu, sorta copiilor din familiile în care femeile sunt supuse violenței domestice, copii care suferă traume extraordinare și care trebuie de asemenea să fie ajutați, iar agresorii trebuie puși la punct. Iar în pandemie, studiile arată că violențele au crescut.
Există adăposturi pentru victime, nu în toate orașele, sectoarele, dar unele nu sunt cunoscute, spune Anca Dragu, dând exemplul unui adăpost descoperit de viceprimarul de la Sectorul 3, care în 2020, a adăpostit numai cinci persoane pe cele șapte locuri disponibile. „Dar nu a fost cunoscut acest centru, pentru că nu este în spiritul lucrurilor să lupți împotriva acestui (subiect al violenței domestice – n.r.). nu a fost niciodată pus pe agenda publică ca un subiect important și nu au fost voci importante care să vorbească mereu despre asta, să tragă subiectul”, a spus Anca Dragu. Un exemplu de campanie de conștientizare dat de președinta Senatului este o expoziție cu fotografii ale victimelor violenței domestice, găzduită și de Senat, pe care a propus să fie itinerantă la nivelul ambasadelor.
„Trebuie să tragem un semnal de alarmă, trebuie să fim foarte vocali pe subiectul ăsta, el nu se închide scriind o lege. Știm care sunt zonele afectate și trebuie să ajungem acolo și să le spunem femeilor că de fapt ele pot fi protajate, nu trebuie să sufere această violență”, a spus Anca Dragu.
„Cu siguranță (în acest an) vom subiectul va fi evaluat și poate un proiect de lege. Cât durează circuitul în Parlament nu aș putea să vă spun. Obiectivul meu este ca acest subiect să fie tratat din toate unghiurile, din toate punctele de vedere, să ne asigurăm că punem toate problemele pe masă și le găsim o soluție”, a precizat Anca Dragu.
La fel ca și în cazul traficului de persoane, gradul de educație și sărăcia sunt factori care trebuie luați în considerare. Și este nevoie de multă comunicare și campanii de conștientizare, la nivelul comunității locale, al autorității locale, în școli.
„Găsim disfuncționalități la toate aceste nivelul și odată ce, ușor, ușor, închidem aceste disfuncționalități, fenomenul se reduce. Este un fenomen global, este o luptă, dar trebuie să o începem și să o ducem cu forțăm nu așa, din cnd în când, și eu chiar asta vreau să fac. Dar atâta timp cât femeile nu aveao o voce prea importantă în politică și în viața publică nu te așteptai ca aceste subiecte să fie puse pe masa dicuțiilor, să fim serioase”, consideră Anca Dragu.
„Trebuie să creem mecanisme, reforme, să dăm dinți instituțiilor care astăzi funcționează în zona asta, astea sunt toate ingredientele ce vor fi puse într-o lege, cu siguranță, și atunci informația să ajungă în toate mediile”, a explicat Anca Dragu, altfel, resursele limitate care vin de la stat de dus pe apa Sâmbetei. „În asta constă responsabilizarea noastră, a tuturor”, a conchis președinta Senatului.
„Trebuie să creem mecanisme, reforme, să dăm dinți instituțiilor care astăzi funcționează în zona asta, astea sunt toate ingredientele ce vor fi puse într-o lege, cu siguranță, și atunci informația să ajungă în toate mediile”, a explicat Anca Dragu, altfel, resursele limitate care vin de la stat de dus pe apa Sâmbetei. „În asta constă responsabilizarea noastră, a tuturor”, a conchis președinta Senatului.
Președinta Senatului a vorbit la GÂNDUL FINANCIAR despre modificările legislative pe care le are în lucru pentru ajutorarea persoanelor cu dizabilități, după sesizările primite în audiențe.
„Am găsit foarte multe persoane cu dizabilități pentru care legea se aplică mai mult sau mai puțin decât trebuie. E foarte dureros, sunt subiecte foarte emoționante. Cel mai frecvent am găsit persoane care au copii cu dizabilități severe care, de exemplu, nu pot primi pensie de la stat, pentru că există un gol în legislație”, a precizat Anca Dragu.
„E foarte greu când îți spune o mamă, mama unui copil cu dizabilități severe, cu handicap gradul I, că nu primește o sumă de 100 de lei pe care ar trebui să o primească pe luni. Spun cu lacrimi, poate nu vi se pare mult 100 de lei, dar pentru noi înseamnă Pempers-ul pentru câteva zile sau câteva săptămâni. Sunt goluri ale legislației, iar pe acești oameni nu prea i-a ascultat nimeni. Relația dintre parlamentari și cetățean este una de fațadă. Mă bucur că avem acum un grup în această nouă alianță, noi partide, care vin să se apropie de cetățean. Oricum Parlamentul se bucură de o încredere foarte scăzută în rândul cetățenilor, sub 10%, și e normal”, a spus președinta Senatului.
În prezent se lucrează la un inventar al cazuri sesizare, după care urmează o modificare a actualelor prevederi. „Legea privitoare la persoanele cu dizabilități trebuie ajustată pe ici pe colo, pentru că sunt puncte care nu se leagă. De exemplu, trebuie să lucreze o persoană măcar o zi pentru a primi pensie. Or, acești copii, care au handicap gradul I, până la 18 ani, pe medicina muncii nu-i poate nimeni angaja, nici măcar o oră, nu primește o asemenea persoană, un copil de fapt, și atunci ei rămân în aer”, a detaliat Anca Dragu.
Președinta Senatului speră ca propunerea legislativă pentru acoperirea acestui gol descoperit din lege privind alocațiile și pensiile pentru persoanele cu handicap gradul I să fie depusă în perioada imediat următoare.
„Eu preiau aceste situații din audiențele pe care le am săptămânal și în momentul în care identific problema din lege, verificăm cadrul legal și facem propunerea pentru închiderea golului din lege. Și asta sper să se întâmple foarte curând, în următoarea lună vizavi de alocațiile și pensiile pentru persoanele cu handicap gradul I. „Este o chestiune rapidă, pe care nu o știam, am identificat-o în discuții cu mamele acestor tineri. Și este ceva ilogic: pentru persoanele care au un handicap mai puțin grav, ei pot să lucreze o perioadă de timp, chiar și o zi, două, trei, dar sunt cazuri care nu au această șansă, pentru ei nu există”, a spus Anca Dragu care estimează că, în două, trei luni, aceste cazuri ar putea să fie rezolvate.
Conform celor mai recente date ale Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPCA), la 30 iunie 2020, numărul total de persoane cu dizabilităţi era de 853.465 persoane, dintre care 783.840 de adulți și 69.625 de copii (cu vârste până în 18 ani, neinstituționalizați). Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezenta, la data respectivă, 72,69% din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi.
La 30 iunie 2020, numărul persoanelor cu handicap grav era de 340.952 și reprezenta 39,95% din total, cele cu handicap accentuat 415.231 – 48,65%, iar cele cu handicap mediu – 88.659 şi uşor – 8.624 reprezentau 11,40% din total.
Președinta Senatului a vorbit la la GÂNDUL FINANCIAR, și care au fost premisele constucției bugetului de stat pentru anul 2021, în contextul economic dificil creat de pandemie, și care sunt măsurile pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea legislativă în România.