Prima pagină » Gândul Financiar » VIDEO | Patru consecințe mai puțin pozitive ale pachetului de ajutoare pentru energie. Dumitru Chisăliță, AEI: „Legea a fost făcută pe repede înainte”

VIDEO | Patru consecințe mai puțin pozitive ale pachetului de ajutoare pentru energie. Dumitru Chisăliță, AEI: „Legea a fost făcută pe repede înainte”

Legea menită să ajute consumatorii să plătească facturile la nivelul de anul trecut, și prin compensare, și plafonarea prețurilor, are consecințe în funcționarea pieței, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), invitat la GÂNDUL FINANCIAR.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), consideră că pachetul legislativ  intrată în vigoare de la 1 noiembrie, a fost făcut pe repede înainte și multe elemente nu au fost suficient de mult analizate, judecate, cu atât mai puțin studiate și pentru care nu s-au făcut suficiente analize de impact social, economic, asupra bugetului României, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Oferte mai scumpe, furnizori mai puțini

Specialistul a trecut în revistă patru urmări ale actului normativ, respectiv Legea nr. 259 din 29 octombrie 2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”.

  1. Orientarea tuturor ofertelor în jurul datei de referiță din lege – 0,37 lei/kWh pentru gaze naturale, 1 leu/kWh pentru energie electrică:„În momentul de față vedem că furnizorii, care vin cu oferte noi sau sunt în situația de a a-și modifica ofertele odată cu atingerea datei de scandență a contractului își creionează prețurile de la limita stabilită în lege – limita plafonată – în sus. Adică la gaze naturale nu mai e nicio ofertă în piață care să fie sub 370 de lei (0,37 lei/kWh – n.r.), deși în urmă cu două-trei-patru săptămâni încă găseam oferte și sub 300 de lei, nu 370.”
  2. Deși legea este în vigoare de 15 zile, ea nu se poate aplica. De ce? Pentru că în lege spune că e nevoie e o normă de aplicare a legii care nu a apărut, deși trebuia să fie realizată de către instituțiile statului până pe 12 noiembrie.
  3. Legea induce niște prețuri mult mai mari după data-limită a acordării de ajutoare, 1 aprilie 2022. „Prețurile pe care le va lăsa în piață această lege sunt mult mai mari, decât cele care, din punctul meu de vedere, ar fi fost dacă legea nu era așa cum e creionată astăzi. Acest lucru va fi greu de dat înapoi, adică o să treacă probabil cel puțin câteva luni, dacă nu zeci de luni până se va putea ajunge la un nivel al prețurilor care ar fi fost dacă nu era această lege”, a spus Dumitru Chisăliță.
  4. Dispariția furnizorilor. „Furnizorii mici își cer pe capete suspendarea, retragerea, anularea, renunșarea la licența de furnizare, o piață care s-a creionat în 15 ani și pe care s-ar putea să o ștergem mult prea repede cu bugetul, întorcându-ne la ceea ce ne-am propus când am făcut această liberalizare, anume o concurență cât mai mare (…) Dacă lucrurile vor continua în sensul ăsta, tare este posibil să discutăm de o concentrare a pieței”, a spus Dumitru Chisăliță.

Imediat după adoptare, cei mai mari furnizori și distribuitori de energie electrică și gaze naturale din România – reuniți în Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) – au transmis că măsurile cuprinse în lege riscă să producă blocaje în industria de profil.

Invitatul emisiunii GÂNDUL FINANCIAR a atras atenția și asupra deprofesionalizării din companiile de stat. În plus, chiar dacă nu contestă prezența statului în piață – atât la nivelul producătorilor, cât și al transportului – el critică „dualismul” la care se poate ajunge – și a văzut cazuri când s-a ajuns – la cazuri în care oameni angajați să activeze în binele consumatorilor, au preferat să facă bani de pe urma lor, de exemplu din bonificații.

Ce prevăd pachetele de ajutoare pentru sezonul rece

Legea care prevede ajutoare pentru consumatori casnici, dar nu numai, pentru compesarea facturilor la energie și gaze, inclusiv plafonarea prețurilor   și posibilitatea de amânare a plății, a fost votată de deputați pe 27 octombrie și se aplică din 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022.

Conform legii, beneficiază de plafonarea prețului final de facturare de cel mult 1 leu/kWh – din care componenta de preț a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,525 lei/kWh și prețul final facturat al gazelor naturale la cel mult 0,37 lei/kWh, din care componenta de preț al gazelor naturale va fi în valoare de maxim 0,250 lei/kWh – nu doar consumatorii casnici, ci și spitalele, unitățile de învățământ, creșele, atât

„Avem azi la votat o lege care, practic, protejează consumatorii casnici, le oferă celor care au un consum până în 300 kWh lunar sau 200 metri cubi lunar o protecție în așa fel încât, pe lângă plafonare, să nu plătească mai mult decât au plătit în iarna trecută, în decembrie anul trecut. Toți clienții casnici, indiferent dacă au consum mediu sau nu, au plafonare asigurată atât la energie electrică, cât și la gaze naturale, iar protecția o primește peste 70% din populația României, pentru că, pe cifre reale de consum, vorbim de aproape 15 milioane de români care vor plăti același preț ca anul trecut”, a spus ministrul demis al Energiei.

Consumatorii vulnerabili de energie pot să își amâne plată facturilor prin legea amintită și, în paralel, beneficiază pe perioada sezonului rece de ajutoarele pentru încălzire și de suplimentul de energie stabilite prin Legea nr. 226/2021, promulgată de președintele Klaus Iohannis în 16 septembrie și care a intrat în vigoare din 1 noiembrie. Pașii pentru obținerea ajutoarelor sunt descriși în normele de aplicare a legii, publicate în Monitorul Oficial, act normativ care include și toate modelele de cereri, documente, formulare ce trebuie depuse. Venitul mediu lunar până la care se acordă ajutorul de încălzire a fost majorat de la 810 la 1.386 lei/persoană în cazul familiei și de la 1.445 la 2.053 lei în cazul persoanei singure.

Votată de deputați, în calitate de for decizional, în 7 septembrie, Legea privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie a intrat în vigoare de la 1 noiembrie 2021, deci mult mai devreme decât termenul propus de Guvern inițial, 1 septembrie 2022  Data a fost devansată în urma demersurilor membrilor Guvernului, pe fondul creșterii prețurilor la energie.

Așa cum arată ultimele date ale Institutului Național de Statistică rata anuală a inflaţiei a ajuns în luna octombrie la 7,9%, comparativ cu luna octombrie 2020, cele mai mari creşteri fiind pe zona de energie, cu un plus de 24% pentru electricitate şi de 46% pentru gaze, în timp ce combustibilii s-au scumpit cu 23%.

 

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele