10 reguli pentru plantarea copacilor și cum reîmpădurim fără a afecta negativ mediul înconjurător

De cele mai multe ori proiecte de împădurire eșuează deoarece nu au în vedere implicarea actorilor locali. Pentru a avea un proiect eficient și cu rezultate durabile trebuie să avem în vedere încă din faza de planificare multiplele aspecte ce țin de comunitățile locale precum bunăstarea localnicilor, protecția biodiversității locale, aria protejată, serviciile de ecosistem precum și integrarea acestora în infrastructura socială existentă.

Cooperarea cu localnicii poate fi benefică nu doar pentru longevitatea proiectelor în sine ci și binevenită pentru comunitățile locale, creând locuri de muncă ce sunt legate de protecția pădurii, pregătirea terenului precum și crearea întreprinderilor locale ce pot oferi servicii de mentenanță forestiera.

Regula – Pădurea nu este doar un depozit de carbon, ci și un habitat care oferă o gamă largă de servicii

Cu toate ca mulți văd pădurile ca și un rezervor pentru captare a carbonului, ecosistemele forestiere sunt de fapt mult mai mari decât suma arborilor care le alcătuiesc.

Pe lângă funcția de captare a carbonului, pădurile oferă o serie de servicii esențiale (e.g. previn inundațiile, eroziunea solului, oferă oportunități de recreere și culturale) și de produse (e.g. biomasă, cherestea, medicamente).

Pentru a putea avea aceste beneficii avem nevoie de păduri sănătoase și cu o biodiversitatea mare. Este un lucru dovedit că de exemplu în comparație cu plantațiile forestiere de monocultură create explicit pentru lemn sau pentru captarea carbonului, pe termen lung, pădurile cu biodiversitatea mare, maximizează biomasa și captează mult mai mult carbon din atmosferă, precizează dr. Sorin Cebotari.

Pădurile sunt un depozit natural de CO2 și contribuie la captarea și păstrarea carbonului, respectiv defrișările au un impact direct asupra creșterii nivelului de CO2 in aer.

E important sa folosim semințe și altoi cu o dezvoltare genetică conformă, respectiv în concordanță cu condițiile de mediu și climatice din regiune precum și cu stocul genetic existent aici.

De asemenea e important să observăm și evolutia climei în regiunea respectivă pe viitor și să dăm preferință speciilor care sunt mai adaptate pentru eventuale perioade secetoase în viitor. Alegând calitatea bună și un fond genetic conform putem sa ne asigurăm ca pădurile restaurate vor fi rezistente atât la distrugători sau boli precum și la schimbări climatice.

Când regenerarea naturală nu e posibilă și e necesar să plantăm arbori pentru a restaura pădurea, alegerea arborilor potriviți e crucială. În conformitatea cu pătura vegetală deja existentă e recomandat sa alegi un mix de arbori din speciile native locului. Pădurile din specii mixte sunt mai bune pentru conservarea biodiversității și crearea un habitat propice pentru animalele sălbatice. De asemenea acestea atrag mai ușor polenizatori, sunt mai rezistente la boli și la incendii precum și la condiții meteo extreme. Speciile invazive care se află în competiție directă cu speciile locale trebuie sa fie evitate. Dacă acestea ajung să domine habitatul ele pot reduce biodiversitatea și chiar accesul la apă a speciilor native.

Baza de date Global Tree Search conține toate speciile de copaci cunoscute până acum precum și lista cu copacii nativi pentru fiecare țară respectiv o putem consulta pentru a ne asigura că arborii pe care dorim să îi plantăm sunt propice pentru zona noastră. Chiar și după consultarea bazei de date e recomandat sa ne discutăm și cu experții locali, fie ca e vorba de un expert botanic sau ecologist, pentru a ne îndruma să alegem acele specii de copaci care sunt cele mai potrivite pentru restaurarea pădurii din zona respectivă.

De la alegerea semințelor și până la plantatul de copaci este preferabil să folosim infrastructura și furnizorii locali. Chiar înainte de începe proiectul e important să înțelegem de unde vom obține semintele sau puieții. Dacă nu sunt din comerțul oficial ci din resursele locale, trebuie sa avem în vedere ca legislația națională precum și standardele internaționale (e.g. ENSCONET) sunt aplicate.

Aici e important să accentuăm încă odată cooperarea cu localnicii pentru că aceștia pot contribui atât la identificare surselor de semințe sau a copacilor ce urmează sa fie plantați cât și la procesul de plantare și îngrijire propriu-zisa.

Planificarea și implementarea unui proces de reîmpădurire trebuie sa fie bazat pe o combinație de cunoștințe locale și date științifice.

Înainte de a întreprinde anumite acțiuni pe scară largă e recomandat mai întâi să le implementăm la un nivel mai mic pentru a testa eficiența acestor tehnici și pentru a modela selecția copacilor în dependență de rezultate. Este important să monitorizăm îndeaproape rezultatele și indicatorii corecți pentru că această monitorizare ne va permite să intervenim cu corecții dacă vor fi necesare. Progresul recuperării forestiere poate fi urmărit măsurând cantitatea de biomasă, structura pădurii, biodiversitatea și serviciile de ecosistem funcționale.

Pentru a avea un proiect de reîmpădurire de succes și pentru ca acesta să fie sustenabil pe termen lung este necesar ca acesta să ofere o serie oportunități care să facă comunitatea locală interesată de prezervarea și îngrijrea acestei păduri. Cu toate că cea mai rapidă și simplă metodă de a transforma pădurea într-o resursă economică este vânzarea de produse lemnoase (de ex. cherestea) este important ca și veniturile de pe urma serviciilor precum activitățile recreaționale sau ecoturism să fie redistribuite just în cadrul comunității.

La momentul actual, pe lângă recoltarea sustenabilă a materialului lemnos și ecoturismul, care contribuie direct la bunăstarea economică, vânzarea certificatelor de carbon poate fi un alt beneficiu rezultat din activitatea forestiera. Certificatele/cotele de carbon pot fi emise pe piața internațională de către proiectul de reîmpădurire – după ce se atestează că acesta întrunește criteriile necesare – ca apoi aceste cote să fie achiziționate de o țară, companie, organizație sau individ pentru a neutraliza propria amprentă de carbon.