Acțiunile de CONSERVARE au un impact pozitiv asupra biodiversității: „Eforturile trebuie extinse, înainte de a fi pra târziu”

Studiul sintetizează date din 35 de studii separate și se întinde pe peste un secol de eforturi de conservare. Acesta a examinat o serie de intervenții care abordează factorii cheie ai degradării mediului, cum ar fi pierderea habitatului, speciile invazive, poluarea și schimbările climatice.

POLITICĂ „Makaveli”, consilier al Dianei Șoșoacă, SPAIMA Parlamentului. Amenințări STUPEFIANTE ale influencerului: „Ascundeți-vă soțiile”

13:28

POLITICĂ Nicușor Dan: „Trebuie respectat VOTUL oamenilor / Nu ne permitem încă câteva luni de instabilitate”

13:23

Aceste intervenții au fost clasificate în șapte tipuri, inclusiv înființarea de zone protejate, eforturile de restaurare, managementul durabil al ecosistemelor și eradicarea speciilor invazive, notează biologul Carla Culda pentru Infoclima.

• Rezultatele arată că, în ansamblu, acțiunile de conservare au rezultate pozitive.
• În două treimi din studiile analizate, biodiversitatea fie s-a îmbunătățit (45,4%), fie cel puțin a prezentat scăderi mai lente (20,6%) în comparație cu zonele în care nu au fost luate măsuri de conservare.
• În aceste cazuri, starea biodiversităţii a beneficiat direct de intervenţii, demonstrând eficienţa acestora în inversarea sau atenuarea daunelor cauzate de degradarea mediului.

Cu toate acestea, studiul a identificat și unele cazuri (21%) în care intervențiile de conservare au avut rezultate mai proaste decât a nu face nimic. Acest impact negativ a fost adesea legat de consecințe neintenționate, cum ar fi vătămarea accidentală a speciilor nevizate în timpul controlului speciilor invazive sau eșecul de a managerui în mod corespunzător ariile protejate, ceea ce duce la supraexploatarea resurselor.

Practicile de conservare s-au îmbunătățit în timp

Impactul cel mai mare l-au avut intervențiile care vizează speciile exotice invazive (IAS). Această categorie de acțiuni a avut succes în special pe insule, unde eforturile de eradicare a IAS au ajutat la refacerea ecosistemelor locale.

Intervențiile care vizează reducerea pierderii și degradării habitatelor și promovarea managementului durabil al ecosistemelor au arătat, de asemenea, impact mare și pozitiv, validând în continuare strategiile globale de conservare.

Zonele protejate — o piatră de temelie a politicii de conservare la nivel mondial — au fost eficiente în reducerea conversiei terenurilor, defrișărilor și pierderii coralilor. Cu toate acestea, eficacitatea lor a variat în funcție de regiune, adesea limitată de factori precum resursele inadecvate și aplicarea legii. Cercetarea subliniază importanța ariilor protejate bine dotate cu resurse și gestionate strategic pentru a obține rezultate semnificative de conservare.

O perspectivă cheie din studiu este că practicile de conservare s-au îmbunătățit în timp. Studiile mai recente au pus, poate, mai mult în prim plan efectele pozitive ale intervențiilor, probabil datorită finanțării sporite, eforturilor mai direcționate și lecțiilor învățate din încercările anterioare. Acest progres indică faptul că, în timp ce biodiversitatea continuă să scadă la nivel global, există speranța că, cu eforturi sporite și alocate corespunzător, putem inversa această tendință.

Este nevoie de mai mult pentru a îndeplini obiectivele globale de biodiversitate

În ciuda beneficiilor clare ale acțiunilor de conservare, studiul subliniază că este nevoie de mai mult pentru a îndeplini obiectivele globale de biodiversitate, în special în regiunile bogate în biodiversitate din Sudul Global.

Costul estimat al atingerii acestor obiective variază între 178 de miliarde de dolari și 524 de miliarde de dolari anual — o investiție semnificativă, dar una crucială pentru conservarea ecosistemelor care oferă servicii esențiale omenirii.

În cele din urmă, cercetarea demonstrează că avem nevoie să investim în conservare. Pe continente și în ecosisteme, acțiunile de conservare fac o diferență măsurabilă. Provocarea, de-acum, este de a extinde aceste eforturi la un nivel care poate inversa criza globală a biodiversităţii înainte de a fi prea târziu.

Sursa foto: Pexels.com

Citește și:

Schimbările climatice, conservarea trecutului și conservarea naturii în România

Epoca schimbărilor climatice. Turismul de iarnă în România, perspective și soluții

Câteva date și idei despre 2021. O fundație pe care ar trebui să construim în 2022

Politica climatică globală. ”Noua normalitate”, speranță și dezamăgire

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele