Vrem să producem energie din surse regenerabile, însă, până un consumator casnic devine prosumator, adică produce energie electrică, consumă o parte și ce rămâne injectează în sistemul national, pentru care primește și ceva bani de la stat, trec luni, dacă nu chiar mai bine de un an.
Mai mult, regulile par a fi făcute să îngreuneze întregul proces, după cum a precizat Mihai Verșescu, secretar general al Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din România, PATRES, la Gândul Green.
“Haideți să dezvoltăm întâi segmentul de prosumator, vizavi de aceste bariere. Putem să începem de la avizul de racordare. Legislația spune că în cel mult 30 de zile operatorul de distribuție trebuie să dea prosumatorului aviz de racordare. Numai că, în cele mai multe cazuri, aceste 30 de zile se pot transforma în două luni, șase luni, 12 luni, și în tot acest timp instalația stă pe casa oamenilor fără a injecta niciun kilowatt în rețea”, a spus reprezentantul organizației patronale din energia solară.
El a explicat și de câte contoare este nevoie în demersul trecerii la statutul de prosumator. ”O altă situație hilară este numărul de contoare pe care un sistem fotovoltaic pentru un prosumator trebuie să-l instaleze. Avem un prim contor la punctul de racordare, apoi un ordin ANRE ne obligă să mai punem un contor la invertor, invertorul fiind, de fapt, și el un contor petru că măsoară energia generată. Mai avem un contor care să vadă autoconsumul și, în cazul în care avem și o unitate de stocare, tot un ordin ANRE ne obligă să punem un alt contor la această unitate de stocare. Deci în total avem cinci contoare. Gândiți-vă și cu ce costuri le montăm, iar, ce nu este clar, nu știm norme tehnice. Trebuie în cutie, nu trebuie în cutie, ce dimensiuni, ce marcă de contor, ce… nu se știe absolut nimic. O altă barieră, este bariera din punct de vedere financiar. Dacă legislația elaborată în 2018, când s-a definit prosumatorul, a implementat un mecanism de decontare financiară și datorită acelui mecanism consumatorul casnic, respective prosumatorul, populația României nici nu se gândea să implementeze un astfel de sistem fotovoltaic pentru că rata de recuperabilitate a investiției era între 15 și 20 de ani, vă dați seama, nimeni nu avea interes să implementeze un astfel de mecanism, s-a horărât transpunerea acestui mecanism financiar într-un mecanism de decontare cantitativă. Numai că, tot din caua legislației, acest mecanism de decontare cantitativă de 1 la 1 s-a transformat mascat tot într-un mecanism financiar”, a conchis Verșescu.
Urmărește emisiunea GÂNDUL GREEN integral aici: