Cânepa, o soluție reală pentru un viitor sustenabil

Confruntându-se cu actualele situații de urgență de mediu, guvernele din întreaga lume și-au stabilit obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivel național. 

Uniunea Europeană și statele membre s-au angajat să ia măsuri pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. În vederea atingerii acestui obiectiv, guvernele au promis să reducă emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Acest program se numește „Fit for 55”. La rândul ei, Scoția este dornică să aducă o contribuție esențială prin stabilirea unui obiectiv de zero emisii nete de GES până în 2045 și de a reduce emisiile cu 75 % până în 2030.

Acest lucru necesită o abordare holistică la nivelul industriei, cercetării, educației, guvernului, precum și schimbarea comportamentului individual. Creșterea amplorii diversității agricole ar putea fi o componentă esențială în răspunsul agriculturii la atenuarea emisiilor de GES (gaze cu efect de seră).

Industria de cânepă, în curs de dezvoltare (în Scoția și România) prezintă oportunități inovatoare de a contribui în acest sens: prin dezvoltarea ei poate să ajute la combaterea schimbării climatice.

Trei grupe principale de soiuri de cânepă sunt recunoscute pentru proprietățile lor distincte

Cânepa se află în familia de plante mici Cannabaceae, formată din 170 de specii din 11 genuri. Cel mai cunoscut membru comestibil al acestei familii este hameiul folosit pentru aromatizarea berii. Planta are multe utilizări și trei grupe principale de soiuri de cânepă sunt recunoscute pentru proprietățile lor distincte: fibre, alimente și medicamente (medicinale/recreative) — aici intră și produsele cosmetice și de îngrijire personală. Toate aceste forme sunt botanic vorbind aceeași specie și arată foarte similar, motiv pentru care cânepa a suferit de o problemă de imagine, notează dr. Mădălina Neacșu pentru Infoclima.

Cânepa a fost cultivată pe scară mai largă în trecut pentru fibre și are o istorie de cultivare în Marea Britanie, inclusiv Scoția. Cultivarea pe scară largă a cânepii în zona Insulelor Britanice datează de la vremuri antice (343 î.Hr), dar dovezile găsite în St. Andrews — printre care un tezaur de lucrări metalice din epoca bronzului — sugerează că această plantă a fost folosită în Scoția mult mai devreme.

Cânepa a fost o parte tradițională a industriei Scoției (pentru a face vele, frânghii, plase de pescuit și haine) și este potrivită atât pentru climă, cât și pentru condițiile de creștere din principalele zone agronomice, în special părți ale frontierelor (Scottish Borders), Lothian de Est, Fife, Angus, Moray și Insula Neagră. Numele locurilor încă există, care ne amintesc de istoria plantei în Scoția. Există „Hemphill” în Ayrshire, „Hempland” în Dumfries și Galloway, „Hempriggs” în Caithness și „Hempy Shot” în East Lothian.

• Cânepa reprezintă deci o parte importantă a trecutului Scoției, dar și a viitorului datorită beneficiilor nutriționale, climatice și economice oferite, fiind intens investigată (cu finanțare guvernamentală) în acest sens în centre universitare și instituții afiliate precum Rowett Institute aflat în Universitatea din Aberdeen, Scoția.
• În România, fibra de cânepa obținută din bastul plantei Cannabis sativa este folosită din cele mai vechi timpuri pentru îmbrăcăminte și alte bunuri de uz casnic.

Dovezile arheologice o atestă încă din anii 7000 – 8000 î.Hr. În România, planta a fost adusă de sciți la începutul secolului al VII-lea î.Hr. În 1971 România a fost al 3-lea producător mondial de cânepă industrială.

Această lungă istorie a cânepii a adus România pe primul loc ca cel mai mare furnizor de cânepă din Europa, cultivând 56 – 70% din întreaga producție europeană și locul 4 în lume cu 45.000 ha de teren cultivat cu cânepă, până în 1989. Cea mai mare parte a acesteia este utilizată pentru producția de textile de înaltă calitate pentru export.

Beneficiile multiple ale cânepii

• Pentru mediu ambiental

Cânepa este printre cele mai puține plante care pot crește oriunde, în orice climat. Nu are nevoie de îngrășăminte sau pesticide și luptă în mod natural împotriva bolilor și buruienilor. Este un fitoremediator natural fiindcă aceasta curăță toxinele din sol și poate reduce semnificativ poluarea chimică. Are rădăcinile adânci care deschid solul și îl îmbunătățesc pentru culturile viitoare. Cânepa are nevoie de o treime din cantitatea de apă cerută de bumbac și culturi tradiționale similare.

Această plantă poate fi transformată în biocombustibil; putând înlocui cu ușurință combustibilii existenți în vehiculele de transport. Benzina produsă din cânepă este cu 85% mai ecologică decât benzina petrolieră. Biodieselul de cânepă este cu 97% mai eficient decât benzina tradițională (adică 97% din uleiul de cânepă poate fi transformat în biodiesel) și poate fi utilizat la temperaturi mai scăzute decât alte biomotorine. Atunci când este utilizat ca și combustibil biodiesel, cânepa emite 80% dioxid de carbon, în comparație cu combustibilii fosili, si aproape deloc dioxid de sulf. Combustibilul de cânepă, prin urmare, nu distruge stratul de ozon și generează astfel mai puțin gaz cu efect de seră. Totodată, nici nu contribuie la ploaia acidă.

Bio-produsele fabricate din cânepă sunt ecologice, deci pot fi ușor înlocuite în compost sau în depozitele de deșeuri. Majoritatea produselor pe bază de cânepă sunt lipsite de toxine, biodegradabile și regenerabile.

• Cânepa oferă o oportunitate de a produce materiale de construcție neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, inclusiv izolații, podele, pereți și beton.
• Hempcrete este eficient din punct de vedere energetic, non-toxic și rezistent la mucegai, insecte și foc. Poate înlocui plasticul;  din cânepa se poate crea un plastic non-toxic și complet biodegradabil, care-l poate înlocui pe obișnuit.
• O sticlă de plastic de cânepă se degradează în termen de 3-6 luni de la aruncare.
• Cânepa produce fibre mai puternice decât bumbacul și alte plante și poate fi reciclată de mai multe ori.
• Cânepa poate ajuta la reducerea defrișărilor, asta în contextul în care aproape 60% din pădurile lumii sunt folosite pentru lemn. Beneficiile de mediu ale cânepii includ capacitatea de a înlocui în mod durabil lemnul.
• În plus, prelucrarea fibrelor de cânepă pentru pânză și hârtie nu necesită clor, care este unul dintre principalii poluatori.
• O cultură de cânepă este recoltată în 90 de zile, comparativ cu în medie 25 de ani necesari creșterii pădurilor.

Planta contribuie la reducerea încălzirii globale întrucât începe să sechestreze carbonul în momentul în care este însămânțată. Cânepa produce un raport aproximativ de sechestrare de 1,5 unități de sechestrare pe unitate produsă. Adică, o tonă de fibre de cânepă recoltate ar trebui să sechestreze în mod ideal 1,62 tone de dioxid de carbon. Poate, de asemenea, să sechestreze carbonul înapoi în sol printr-un proces numit bio-sechestrare. Atunci când este utilizată sub formă de beton bio, hempcrete suferă calcinare în timp și absoarbe mai mult dioxid de carbon din mediul înconjurător.

• Pentru nutriție și sănătate

Cânepa agricolă are un profil nutrițional excelent. Aceasta conține aproximativ 21,3%-32% proteine, 25,4%-35,9% ulei, și 27,8%-38,8% fibre alimentare.  Compoziția chimică și conținutul de nutrienți al semințelor de cânepă au arătat variații semnificative în rândul soiurilor de cânepă, care pot fi direct corelate cu genotipurile și condițiile de mediu (temperatură, precipitații, sol etc.). Proteina seminței de cânepă este compusă din toți aminoacizii esențiali necesari oamenilor și este oarecum comparabilă cu alte proteine de înaltă calitate, cum ar fi cazeina și proteina din soia. Făina de cânepă are 0,16% din fibre solubile și 25,49% din fibre insolubile, de asemenea un conținut scăzut de amidon.

• Uleiul de semințe de cânepă este format din acizi grași polinesaturați, acidul linoleic (46,10%-58,99%) fiind dominant cânepă, iar al doilea este acidul α-linolenic, reprezentând 10,50%-18,88% din uleiul de cânepă.
• Ambii sunt recunoscuți ca acizi grași esențiali, deoarece nu-i putem sintetiza direct în corpul uman și au un rol important în reglarea proceselor fiziologice, metabolice și inflamatorii pentru a preveni bolile cardiovasculare, obezitatea și diabetul zaharat.
• Cânepa are acizi grași esențiali ω-6 și ω-3, cu raportul optim între 2:1 și 3:1 bun pentru metabolismul uman.

Cânepa care aparține celor cinci soiuri românești (Zenit, Diana, Denise, Armanca și Silvana), deci este o sursă bogată de nutrienți (Ca, Mg, K) și ulei nesaturat ușor digerabil de către organism, dar prezența concentrațiilor de Cd peste limita superioară pune un semn de întrebare asupra utilizării semințelor în diverse produse alimentare. Cânepa extragând cu ușurință și anumite metale din sol, cantități semnificative de Fe (1133-2400 mg/kg), Mn (63-110 mg/kg), Zn (42-94 mg/kg) și Cd (1.3-4.0 mg/kg) sunt prezente în semințele de cânepă și deci planta (Cannabis sativa L.) fiind utilizată pentru fitoremediarea solului contaminat cu cadmiu, zinc și fier.

Datele preliminare privind conținutul de macronutrienți și micronutrienți din semințe de cânepă cultivate în zece ferme diferite din Nord-Estul Scoției (soiul Finola) au arătat cum cânepa e bogată în proteine dietetice (21-29%), fibre dietetice (13-16%) și grăsimi (23-31%). În plus, e bogată și în acizi grași ω-6 și ω-3; și mai multe microelemente, cum ar fi Mg, P, Ca, Mn, Fe, Zn și Cu.

Profilul microelementelor în semințele de cânepă diferă în funcție de varietate și de condițiile de mediu și agronomice; așa cum este exemplificat conținutul microelementelor în funcție de varietate când aceastea a fost cultivate în Nord-Estul Scoției (Figura 1), și de asemenea modul în care semințele de cânepa pot contribui la aportul de nutrienți necesari zilnic (RNI).

Situația actuală a utilizării sale în Scoția, dar si România

Deși în urmă cu 30 de ani România era cel mai mare producător de cânepă din Europa, deteriorarea facilităților de procesare, cererea mai mică de produse din cânepă și reglementările legislative din ce în ce mai stricte au diminuat entuziasmul fermierilor pentru producția industrială de cânepă. Mai recent, producția românească de cânepă se confruntă cu o revigorare datorită cererii internaționale, a sprijinului intern și a noilor facilități de prelucrare înființate.

Suprafața plantată de cânepă din România a ajuns la 1.454 de hectare în 2018. Importurile de semințe de cânepă pentru prelucrare au crescut cu aproape 50% în primele opt luni din 2019 în perioada corespunzătoare din 2018, ajungând la 2,6 milioane de dolari. În prezent, România se află printre primele cinci state membre ale UE care cultivă cânepă. Conform legislației actuale fermierii români au voie să cultive doar câteva soiuri industriale de cânepă dezvoltate de „Institutul Secuieni”. Acestea se numesc Jubileu, Dacia, Diana, Zenit și Denise.

Nu există statistici oficiale privind producția de cânepă în Scoția. Cu toate acestea, fiscul britanic are date comerciale care arată că Regatul Unit este un importator net de cânepă și fibre de cânepă.

Principalii furnizori de semințe de cânepă în Marea Britanie sunt Țările de Jos, Franța, Spania și China, în timp ce țările importante care importă semințe de cânepă produse în Marea Britanie sunt Franța, Germania, India și Țările de Jos. De asemenea, principalii furnizori de fibre de cânepă în Marea Britanie sunt Lituania, Olanda, Australia și Senegal. Marea Britanie furnizează, de asemenea, fibre de cânepă în Franța, Australia și Emiratele Arabe Unite.

Cererea consumatorilor este în continuă creștere

O mare varietate de produse pe bază de cânepă sunt disponibile în România, dar și în Scoția, inclusiv produse fabricate la nivel local sau importate. În timp ce piața internă este încă subdezvoltată, cererea consumatorilor este în continuă creștere. Evoluția tendințelor consumatorilor și a inițiativelor de marketing va continua să conducă cererea. Semințele de cânepă din România care nu sunt prelucrate la nivel local sunt vândute în cea mai mare parte către alte piețe ale UE, în special Franța, Italia și Polonia.

Din anul 2012, guvernul scoțian finanțează proiecte de cercetare în cadrul Institutul Rowett, Universitatea din Aberdeen, Scoția care studiază culturile noi sau puțin utilizate pentru candidatura lor la securitatea alimentară și pentru o dietă sănătoasă și durabilă. În această cercetare s-au studiat compoziția nutrițională a culturilor alimentare, cum ar fi cânepa, pentru a evalua potențialul acesteia pentru a contribui la cererea viitoare de proteine și la diversificarea agriculturii în Scoția. Guvernul scoțian, continuă să finanțeze și să sprijine cercetarea cânepii cu un proiect actual (2022-2027) care promovează biodiversitatea, economia ecologică și, prin urmare, schimbările climatice prin:

1. Stimularea sectorului agricol scoțian să desfășoare activități de diminuare a GES;
2. Identificarea de oportunități pentru sectorul alimentar și al băuturilor din Scoția pentru a promova sustenabilitatea;
3. Înțelegerea suficienței nutriționale și acceptarea de către consumatori a alimentelor de cânepă ca parte a dietei cu amprentă scăzută de carbon.

Studiile de nutriție cu voluntari umani efectuate la Institutul Rowett au constatat că adăugarea de făină de cânepă în dietă poate ajuta la modularea nivelului hormonilor intestinali în sânge și de a promova un sentiment de plenitudine după masă. Acest studiu nutrițional a concluzionat că făina de cânepa reprezintă o sursă valoroasă de aminoacizi pentru dieta umană putând fiind exploatată în promovarea sațietății și în potențiala ameliorare și prevenire a bolilor cronice, cum ar fi diabetul zaharat.

Un alt proiect de cercetare din cadrul Institutul Rowett dar cu finanțare industrială, studiază reducerea și revalorizarea sub-produselor din indutria alimentară a cânepii. Scopul acestui proiect este sa stimuleze o economie circulară, revalorizând sub-produsele în noi produse alimentare și ingrediente funcționale contribuind în același timp la o nutriție circulară și la o producție mai ecologică de alimente de cânepă.

Uleiul de cânepă presat la rece a fost produs comercial în Scoția pentru prima dată în 2022, folosind semințe de cânepă cultivate în Scoția, în Aberdeenshire și Angus. Noul produs a fost inspirat de cercetările privind beneficiile nutriționale, de sănătate și de mediu ale culturii, care au avut loc la Institutul Rowett al Universității din Aberdeen.

În Scoția, de asemenea au fost create mai multe activități educaționale la Rowett Institute cu scopul de a promova și educa potențialul și beneficiile cânepii, cum ar fi activitatea „Cânepă pentru viitor”, concepută special pentru școli pentru a educa elevii asupra cânepii și a rolului acesteia în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Bariere actuale și ce ne împiedică să maximizăm potențialul cânepii? 

O barieră comună pentru Scoția și România este procesul necesar pentru obținerea licenței de producție. În ciuda faptului că este o cultură tradițională, cânepa rămâne strict reglementată de autoritățile române. Fermierii trebuie să se adreseze biroului județean al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MARD) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MARD) pentru aprobarea de a cultiva cânepă. Odată ce fermierii sunt aprobați pentru cultivarea cânepii, aceștia trebuie să prezinte eșantioane pentru testarea la oficiul județean MARD pentru a determina orice conținut de tetrahidrocanabinol (THC).

În România, legislația de astăzi permite cultivarea a doar câteva soiuri care sunt certificate ca având un nivel de THC sub 0,2%. Tulpinile de cânepă industrială Jubileu, Dacia, Diana, Zenit și Denise sunt soiuri românești dezvoltate de Institutul Secuieni și pot fi cultivate cu succes în România.

Recent, interesul pentru producerea de cânepă a revenit puternic datorită investițiilor în instalațiile de prelucrare, a disponibilității fondurilor UE și a potențialului de profit mai bun peste cereale și semințe oleaginoase mai tradiționale. România susține producția de cânepă prin diverse programe, iar fermierii de cânepă pot aplica pentru diferite tipuri de plăți subvenționare.

Pentru a se califica pentru aceste plăți, agricultorii trebuie să respecte o serie de criterii, inclusiv dovada unui randament mediu minim, dovada livrării culturilor către un prelucrător, o declarație pe proprie răspundere în ceea ce privește soiurile de cânepă și volumul de semințe utilizate în câmp. În plus, domeniile sunt supuse la testarea conținutului de THC.

Unitățile industriale de prelucrare a cânepii în România au scăzut dramatic

Unitățile industriale de prelucrare a cânepii în România au scăzut dramatic, acum există doar cÂteva plante active situate în zonele favorabile pentru plantari, cum ar fi județele Alba, Botoșani sau Bihor. Aceste companii comercializează un portofoliu mare de produse, inclusiv ulei de cânepă, semințe de cânepă pentru oameni și animale,  făină de cânepă, diverse produse nutraceutice și suplimente alimentare, deasemenea diverse produse cosmetice.

În Scoția, Home Office eliberează licențe pentru cultivarea plantelor din tipuri de semințe aprobate, cu un conținut de THC care nu depășește 0,2%. Spre deosebire de România, în Scoția lipsesc total facilitățile de prelucrare pentru cânepă și fibre, acest fapt este un regres major pentru creșterea și dezvoltarea sectorului scoțian de cânepă. O altă barieră majoră în calea succesului sectorului scoțian de cânepă este lipsa unor rute de piață bine stabilite.

Fermierii, procesatorii și centrele de vânzare cu amănuntul sunt esențiale pentru creșterea sectorului scoțian de cânepă. Nu există cultivatori de semințe stabiliți în Scoția, ca urmare, fermierii trebuie să importe toate semințele pe care le cultivă. Acest lucru impune un mare efort financiar asupra agricultorilor, deoarece aceștia nu au puterea de piață de a afecta prețul pe care îl plătesc pentru semințe.

În plus, fluctuația constantă a prețului semințelor de cânepă afectează prețul pe care îl plătesc în fiecare an. Prin urmare, este necesar să se înființeze o fermă de producție de cânepă pentru a elimina această barieră.

Care sunt oportunitățile pentru România dar și pentru Scoția?

Există oportunități semnificative atunci când vine vorba de cânepă datorită multitudinii sale de utilizări, fiind deci o cultură foarte profitabilă. Acest lucru poate duce la dezvoltarea de noi piețe și oportunități de afaceri, la generarea de noi locuri de muncă și la crearea de noi industrii mai ecologice. Cultivarea cânepii îmbunătățește sechestrarea carbonului, care ar trebui considerată ca o oportunitate pentru fermierii de cânepă de a primi credite de carbon. Fermierii ar putea fi recompensați pentru alocarea terenurilor pentru producția de cânepă și îmbunătățirea ecosistemului natural. Recompense într-o formă de credite de carbon va încuraja alți fermieri să includă cânepă în sistemul lor de agricultură.

Cânepa oferă oportunități excelente pentru nutriția umană, biodivesificând mulți macronutrienți din dietă: proteine, fibre dietetice și grăsimi. Planta ar putea promova dezvoltarea mai multor alimente noi, ingredientele funcționale extinzând piețele alimentare și nutraceutice. Ar putea reprezenta, totodată, o sursă durabilă și sustenabilă de alimente, produsă local și o alternativă mai ecologică pentru hrană animalelor înlocuind cele pe bază de soia.

Prin urmare, beneficiile de mediu pe care le aduce cânepa sunt numeroase. Promovând-o ca pe un adevărat campion medioambiental care oferă soluții reale pentru combaterea și ameliorarea schimbărilor climatice, putem sprijini agricultura să contribuie la reducerea de GES și îndeplinirea ambițiilor naționale, atât în România cât si în Scoția. Mai mult de-atât, cânepa oferă alternative ecologice la multe produse și procese actuale și oferă alternative mult mai sănătoase de nutrienți în dieta umană și alternative sustenabile pentru hrănirea animalelor.

Citește și:

• Vinul românesc și schimbările climatice
• România, țara fenomenelor meteo extreme. Unde vor lovi tornadele în anii ce urmează și care sunt zonele unde fulgerele vor face ravagii
• Influența oamenilor asupra calității apelor: ”Până în 2050, aproximativ una din patru persoane va locui într-o țară cu deficit de apă”
• Atunci când aparențele înșală. Avem apă din abundență sau stres hidric?
• Organizația Meteorologică Mondială, avertisment îngrijorător: ”Concentrația gazelor cu efect de seră atinge un nou record negativ”