În ultimele decade, schimbările climatice au generat evenimente meteorologice extreme, care afectează diferite zone ale plante, dar și adaptabilitatea regiunilor locale. Cu toate acestea, oare mai există țări, unde efectul schimbărilor climatice se face mai puțin resimțit?
În cee ce privește indicele global de adaptare, România ocupă poziția 79, din punct de vedere al vulnerabilității, și locul 84, din perspectiva gradului de pregătire, dintr-un total de 182 de țări analizate. Ungaria, însă, se află pe locul 34 din 182, iar Austria se află pe 7.
Indicele de țară ND-GAIN este un instrument care evaluează vulnerabilitatea unei țări la schimbările climatice și capacitatea acesteia de a se adapta. ND-GAIN oferă o imagine globală referitor reziliența țărilor în fața schimbărilor climatice și a altor provocări globale.
ND-GAIN este utilizat pentru a ajuta guvernele, întreprinderile și comunitățile să prioritizeze mai bine investițiile pentru un răspuns mai eficient la provocările globale imediate care urmează.
Indicele se bazează pe două componente principale:
Vulnerabilitatea, care măsoară cât de expusă și sensibilă este o țară la efectele schimbărilor climatice, luând în considerare vulnerabilitățile din șase sectoare esențiale pentru viață – alimente, apă, sănătate, servicii ecosistemice, habitat uman și infrastructură.
Capacitatea de adaptare, care evaluează pregătirea unei țări de a răspunde provocărilor climatice, luând în considerare a trei componente – pregătirea economică, pregătirea pentru guvernanță și pregătirea socială.
Mai mulți cercetătorii au vorbit, în cadrul unui interviu, despre locul de pe Pământ ce ar putea fi cel mai sigur în ceea ce privește criză climatică, și au ajuns la concluzia că regiunea Great Lakes este cea mai promițătoare de pe continentul nord-american.
„Cel mai sigur loc este acolo unde există un efort conștient de a atenua schimbările climatice și de a construi societăți și așezări rezistente cu ajutorul unor politici puternice.”, notează Dr. Bogdan Antonescu, potrivit infoclima.ro.
În urma unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea Princeton și NOAA, privind distribuția teritorială a numărului de zile cu vreme blândă și modificările acesteia, „vremea blândă” este caracterizată de următoarele valori:
— temperatura maximă zilnică este între 18 și 30 °C;
— precipitaţiile zilnice nu depăşesc 1 mm;
— temperatura punctului de rouă (când aerul devine săturat la presiune constantă) este de 20 °C.
Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, incendiile forestiere sau valuri de căldură, inundații fulgerătoare – rezultate ale schimbărilor climatice, se manifestă diferit în funcție de regiune.
„Incendiile forestiere nu sunt un fenomen nou în regiunea mediteraneană, dar în august 2021 au avut o intensitate termică de patru ori mai mare decât recordul anterior .
„În România, frecvența valurilor de căldură de lungă durată și periculos de cald este în creștere, în timp ce iernile încălzite reprezintă un risc pentru agricultură și nici nu suntem scutiți de pagubele cauzate de lipsa de apă și de surplusul de apă”, mai notează expertul român pentru sursa citată.
Deși creșterea nivelului mării nu reprezintă o amenințare directă pentru țara noastră, în Veneția, spre exemplu sau în Țările de Jos, adaptarea este inevitabilă. În cazuri extreme, singura soluție pentru locuitorii din astfel de zone este să emigreze.
„Din punct de vedere geografic, unele regiuni au, fără îndoială, avantaje în ceea ce privește severitatea schimbărilor climatice. Potrivit unui studiu publicat în revista Sustainability, Nouă Zeelandă, Islanda, Regatul Unit, Australia și Irlanda pornesc din cel mai bun loc în funcție de locația geografică.
Pe baza indicelui de performanță al schimbărilor climatice (CCPI) , definit pentru a măsura performanța atinsă în atenuare, danezii, suedezii, norvegienii și britanicii sunt în frunte.
În timp ce Australia se află într-o poziție fericită pe baza caracteristicilor sale geografice, ea este deja împinsă cu mult în urmă în indicele CCPI, pe locul 55 din 63 de țări clasate.”, menționează cercetătorul Bogdan Antonescu pentru infoclima.ro.
Există o serie de factori pe care îi putem lua în considerare atunci când evaluăm impactul potențial al schimbărilor climatice asupra diferitelor regiuni din România. Regiunile și orașe situate de-a lungul coastei Mării Negre, cum ar fi Constanța, pot fi vulnerabile la creșterea nivelului mării. Schimbarea regimului precipitațiilor poate influența disponibilitatea apei.
„Un impact important al schimbărilor climatice este asupra agriculturii. În acest caz, regiunile cu practici agricole diversificate din Banat și Moldova sunt mai bine poziționate pentru a face față condițiilor în schimbare. Însă pentru regiunea Moldovei se anticipează că crește numărul furtunilor cu grindină de mari dimensiuni și a celor care produc vânt intens. Această creștere va fi observată pentru întreg teritoriul României, dar regiunea de nord-est a României va înregistra potenția creșterea cea mai mare.
Proiecțiile climatice indică Oltenia, Muntenia, și Dobrogea ca regiuni în care vor fi observate secete mai frecvente și mai severe. Ceea ce înseamnă că Transilvania și Munții Carpați, regiuni în care proiecțiile climatice indică temperaturi mai blânde în comparație cu zonele joase, ar putea fi regiunile în vom resimți cel mai puțin efectele schimbărilor climatice.”, mai precizează cercetătorul român, potrivit sursei citate.
Principalele OBIECTIVE ale Gărzii pe Mediu pentru anul 2025