Cât de mult a crescut temperatura la nivel global și de ce este relevantă o creștere cu 1,2 – 2 grade Celsius

• Valurile de căldură – Valurile de căldură – perioadele de cel puțin trei zile consecutiv cu temperaturi atmosferice mai ridicate decât 95% din temperaturile înregistrate în ultimii 20 de ani pentru aceeași perioadă.
• Insula de căldură urbană (ICU)- este un fenomen care apare în zonele urbane și se manifestă prin temperaturi mai ridicate comparativ cu zonele rurale din împrejurimi. La baza sa stă o combinație de factori, precum suprafețele construite care absorb și rețin căldura (suprafețe asfaltate, dar și construcții și fațade închise la culoare), geometria orașului care poate reduce circulația aerului și activitățile care produc căldură (industrie, transport, sisteme de răcire/încălzire). Odată cu încălzirea globală, efectele ICU se pot agrava și accentua stresul termic, afectând negativ în special persoanele vulnerabile.

Raportul IPCC evidențiază, de asemenea, că mortalitatea și morbiditatea induse de căldură vor fi în creștere, în special în scenariu de 2°C, iar persoanele în vârstă, copiii, femeile, cei cu boli cronice și persoanele care iau anumite medicamente vor fi cele mai expuse.

Impactul asupra creșterii economice globale cauzat de schimbările climatice va fi mai mic la 1,5°C decât la 2°C, cu cele mai mari efecte preconizate în zonele tropicale și subtropicale din emisfera sudică. În Statele Unite ale Americii (SUA), se estimează că daunele economice cauzate de schimbările climatice vor fi deosebite. Astfel, un studiu din 2017 a concluzionat că SUA ar putea pierde 2,3 % din PIB pentru fiecare creștere de grad Celsius. Pentru a pune acest lucru într-o perspectivă mai grăitoare, această pierdere s-ar ridica la peste 446 mld. USD, pe baza PIB-ului SUA de 19,39 trilioane USD din 2017, valoare care depășește întreg PIB-ul anual al României.

Raportul evidențiază, de asemenea, că prin limitarea încălzirii globale la 1,5°C probabilitatea de secetă și riscurile legate de disponibilitatea apei vor crește semnificativ în unele regiuni. De asemenea, se estimează că aproximativ 61 de milioane de oameni care trăiesc în spațiile urbane vor fi expuși secetelor severe într-o lume mai caldă cu 2°C. Cele mai predispuse regiuni la riscul de secetă sunt, în principal, spațiile expuse deșertificării.

În țara noastră, pe fondul creșterii proiectate de temperatură, secetele pedologice și hidrologice se vor accentua în sezonul cald, îndeosebi în spațiile joase. Acest lucru are loc datorită creșterii evapotranspirației, care nu se așteaptă să fie compensată de creșteri suplimentare ale cantităților de precipitații în această perioadă. Din contră, conform proiecțiilor viitoare, se așteaptă ca precipitațiile să se diminueze cantitativ vara.

Evenimente meteorologice extreme

Raportul evidențiază, de asemenea că prin limitarea încălzirii globale la 1,5°C probabilitatea de secetă și riscurile legate de disponibilitatea apei vor crește semnificativ în unele regiuni. De asemenea, se estimează că aproximativ 61 de milioane de oameni care trăiesc în spațiile urbane vor fi expuși secetelor severe într-o lume mai caldă cu 2°C. Cele mai predispuse regiuni la riscul de secetă sunt în principal spațiile expuse deșertificării.

În țara noastră pe fondul creșterii proiectate de temperatură, secetele pedologice și hidrologice se vor accentua în sezonul cald. îndeosebi în spațiile joase, în contextul creșterii evapotranspirației care nu se așteaptă să fie compensată de creșteri suplimentare ale cantităților de precipitații, în această perioadă. Din contra, conform proiecțiilor viitoare se așteaptă ca precipitațiile să se diminueze cantitativ vara. Secetele mai intense coroborat cu temperaturi în creștere vor conduce la creșterea riscului de incendii, fiind vizate îndeosebi zonele cu climat subtropical-arid, precum cele din bazinul Mării Mediteraneene, Australia sau California. În România, o expunere ridicată se așteaptă să aibă partea de Sud-Vest a țării unde sunt concentrate habitate protejate valoroase care includ păduri de pin negru.

Aceste fenomene vor avea un impact direct și asupra agriculturii, astfel randamentele pentru culturi precum porumb, orez, grâu și alte culturi de cereale vor fi mai mici la o încălzire de 2 °C, în special în Africa subsahariană, Asia de Sud-Est și America Centrală și de Sud. De exemplu, producția globală a culturilor de porumb se estimează a fi cu aproximativ 5% mai mică la încălzirea cu 2 °C. Orezul și grâul vor deveni mai puțin hrănitoare. În scenariu de 2 °C 7-10% din efectivele de câmpie vor fi pierdute la o încălzire de aproximativ 2 °C.

Impactul asupra biodiversității

Plantele și unele animale nu au la îndemână nici măcar soluțiile de adaptare de care dispunem noi. Cu toate că ele au propriile mecanisme de adaptare, acestea nu le permit să facă față unor variații de temperatură prea mari. De exemplu, ele nu își pot permite să pornească un aparat de aer condiționat pentru a-și regla temperatura ambientală. Trăind în habitate specifice, clar definite, plantele și animalele nu se pot deplasa sau reloca rapid, iar cu cât schimbările climatice sunt mai rapide, cu atât este mai dificilă adaptarea lor. Acest lucru poate duce într-un final la dispariția unor specii.

În cadrul Raportului au fost investigate efectele potențiale asupra a 105.000 de specii de insecte, plante și vertebrate. La o încălzire de 1,5°C, 6 % din insecte, 8% din plante și 4% din vertebrate vor avea habitatele reduse cu mai mult de jumătate. O încălzire suplimentară cu 0,5°C ar face ca aceste cifre să ajungă la 18%, 16%, respectiv 8%. Consecințele unor astfel de modificări ar putea fi semnificative. Dacă luăm, ca exemplu, cazul particular al insectelor polenizatoare, scăderea populației acestora corespunde cu diminuarea productivității agricole, conducând la accentuarea foametei în țările subdezvoltate.

Scăderea populației insectelor polenizatoare corespunde cu diminuarea productivității agricole, conducând la accentuarea foametei în țările subdezvoltate.

Transformări majore și la nivelul ecosistemelor

Raportul preconizează că vor exista transformări majore și la nivelul ecosistemelor, aproximativ 13% din suprafețele terestre fiind proiectate să-și modifice ecosistemele actuale.

La noi în țară sunt vizate în special ecosistemele etajate din Munții Carpați (cu deosebire cele alpine), dar și spațiile stepice și silvostepice din sudul și sud-estul României. Etajele de vegetație din Munții Carpați vor tinde să migreze spre altitudini tot mai mari, în identificarea temperaturilor optime, conducând în timp la degradarea și/sau dispariția habitatelor alpine și/sau subalpine din anumite locuri. Aceste mutații atrag după sine și migrarea unor specii de animale, însă, în lipsa habitatului corespunzător, și acestea vor tinde să dispară la nivel local.

Dacă luăm ca exemplu cazul păstrăvului, această specie este dependentă de râurile curate și bine oxigenate. Cum oxigenarea apelor este dependentă în principal de temperaturile scăzute, o încălzire a climei ar putea împinge tot mai sus această specie, culminând în final cu dispariția ei de pe anumite tronsoane.

Efecte mai pregnante sunt așteptate în anumite areale stepice, din sudul și sud-estul României, unde deficitele de apă sunt prognozate a se accentua semnificativ în viitor, lăsând cale liberă, în unele areale, spre deșertificare.