Cât de mult a crescut temperatura la nivel global și de ce este relevantă o creștere cu 1,2 – 2 grade Celsius
Tendința semnificativă de creștere globală a temperaturilor din ultima perioadă de timp este, de departe, cel mai evident aspect care însoțește schimbările climatice. La nivelul anului 2020, temperatura medie globală a crescut cu circa 1.2°C comparativ cu perioada preindustrială (ultima jumătate a secolului al XIX-lea), potrivit unui raport preliminar al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), creșterea fiind mai mare la nivel european.
Cele mai semnificative creșteri au fost evidențiate după anii ‘80 și, în special, în ultimul deceniu. Astfel, conform OMM, anii 2016, 2019 și 2020 sunt cei mai călduroși de când se efectuează observații meteorologice, iar ultimul deceniu este, de departe, cel mai călduros din istoria măsurătorilor.
Creșterea puternică a temperaturii aerului din ultimele decenii nu a ocolit nici țara noastră, anul 2019 fiind cel mai călduros din 1900 încoace, în conformitate cu informațiile furnizate de reprezentanți ai Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Datele istorice furnizate de ANM arată că, în ultimii 60 de ani (perioada 1961-2019), temperatura medie la nivelul întregii țări a crescut cu 2,41°C , creșterea fiind semnificativ mai mare în anotimpul de vară. Aceste date sunt în conformitate cu mai multe studii recente care au analizat evoluția și tendința temperaturilor la nivel național.
Creșterea medie anuală globală de temperatură față de condițiile preindustriale (1850-1900) (sursa: Declarația Organizației Meteorologice Mondiale privind starea climatului global în anul 2019)
De ce ar trebui să fim îngrijorați de aceste creșteri ale temperaturilor medii?
Datele prezentate anterior și predicțiile viitoare asupra încălzirii globale pot ,,spune’’ multe pentru specialiștii din domeniu. Pentru publicul larg, adesea, o creștere relativ redusă a temperaturilor în termeni absoluți, ori nu înseamnă prea mult, ori nu se înțelege semnificația acestei creșteri.
S-ar putea să vă întrebați: ”De ce să-mi pese dacă temperaturile cresc cu încă un grad sau două? Temperaturile cresc și scad tot timpul. Ce mai contează?” Sunt, însă, multe motive care să ne conștientizeze asupra pericolului încălzirii globale și să ne facă mai responsabili, până la urmă, mai ales la nivel individual, precizează dr. Viorel Arghius pentru InfoClima.
La o serie de întrebări s-ar putea să răspundă informațiile prezentate în Raportul special elaborat de către Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), în anul 2018, cu titlul „O încălzire globală de 1,5°C”. În cadrul acestuia, coroborat cu țintele agreate în cadrul Acordului de la Paris (2015), se solicită, la modul imperativ, necesitatea limitării creșterii temperaturii medii globale la orizontul anilor 2030-2050 la valori mai reduse de 1,5 °C față de perioada pre-industrială (1850-1900), argumentându-se cât de mult contează o creștere suplimentară de temperatură, aparent neglijabilă, cu doar 0,5°C peste acest prag.
Detaliind pe marginea celor două scenarii (încălzire de 1,5°C, respectiv 2°C), Alan Buis, redactor științific al NASA Global Climate Change Website, exemplifică o serie de posibile forme de impact asociate celor două scenarii în cadrul unui articol cu titlu sugestiv: ,,Un grad al îngrijorării: Ce însemnătate are temperatura medie globală’’ (A Degree of Concern: Why Global Temperatures Matter ). O sinteză a acestora, adaptată, pe alocuri, în context european și național, va fi expusă în cele ce urmează, încercând să aducem lămuriri suplimentare acolo unde va fi cazul.
Deși nu par mari, schimbări de doar câteva grade Celsius în profilul temperaturilor medii și extreme pot avea un impact major asupra bunăstării individuale și a sustenabilității ecosistemelor. În acest sens, este extrem de relevantă o paralelă cu anatomia umană. Astfel, există un consens că temperatura medie a unui adult sănătos este de aproximativ 37°C.
Ar fi absurd să întrebăm pe cineva care suferă de febră de 38,3°C dacă contează câteva grade în plus față de temperatura normală, din moment ce organismul uman este construit pentru a funcționa optim la o anumită temperatură. Similar cu organismul uman, o schimbare de câteva grade poate cauza o serie de probleme majore, atât la nivelul ecosistemului planetar, cât și la nivel individual, pentru fiecare dintre noi.
Impactul socio-economic al schimbărilor care vor influența productivitatea, bunăstarea și viața umană
În context socio-economic putem vorbi despre o serie de schimbări care vor influența productivitatea, bunăstarea și viața umană în ansamblu. Un prim impact pe care îl vom putea simți direct este relaționat creșterea temperaturilor extreme.
Raportul IPCC estimează că temperaturile extreme de pe continente vor depăși temperatura medie globală, cu diferențe substanțiale de la un loc la altul. Majoritatea regiunilor terestre se vor confrunta cu mai multe zile fierbinți și valuri de căldură, în special în spațiile continentale tropicale și subtropicale, dar și în regiunile temperat-continentale – în care se încadrează și țara noastră. La o încălzire de 1,5°C, aproximativ 14% din populația Pământului va fi expusă la valuri de căldură severe cel puțin o dată la cinci ani, în timp ce, la o creștere a temperaturilor medii cu 2°C, această valoare aproape se triplează (37%).
Conform scenariului prezentat de IPCC, la o încălzire de 1,5°C vom avea de două ori mai multe metropole afectate, comparativ cu numărul actual, expunând încă 350 de milioane de oameni până în 2050 stresului termic. La încălzirea de 2°C valurile de căldură mortale pe care le experimentau mai rar anumite țări ale Europei, ar putea deveni aproape anuale.
Valuri extreme de căldură precum cele care au afectat Europa în vara anului 2006, sunt prognozate să devină larg răspândite la o creștere a temperaturii medii globale de 1,5°C.
Organismul uman dispune de un mecanism suplimentar de termoreglare în cazul supraîncălzirii, dar…
De asemenea, astfel de schimbări pot duce la creșterea disconfortului la nivelul organismului uman. Astfel, conform multor studii, oamenii se simt cel mai confortabil, sunt cel mai productivi și funcționează cel mai bine atunci când temperatura ambientală este de aproximativ 22°C.
Când această temperatură crește cu mai mult de câteva grade, avem tendința să căutăm soluții pentru a ne răcori. Chiar dacă organismul uman dispune de un mecanism suplimentar de termoreglare în cazul supraîncălzirii, prin intermediul transpirației, acesta s-ar putea dovedi a fi insuficient pentru mulți dintre cei care locuiesc în marile orașe, unde valuri de căldură tot mai frecvente vor fi amplificate de insula de căldură urbană.
Valurile de căldură – Valurile de căldură – perioadele de cel puțin trei zile consecutiv cu temperaturi atmosferice mai ridicate decât 95% din temperaturile înregistrate în ultimii 20 de ani pentru aceeași perioadă.
Insula de căldură urbană (ICU)- este un fenomen care apare în zonele urbane și se manifestă prin temperaturi mai ridicate comparativ cu zonele rurale din împrejurimi. La baza sa stă o combinație de factori, precum suprafețele construite care absorb și rețin căldura (suprafețe asfaltate, dar și construcții și fațade închise la culoare), geometria orașului care poate reduce circulația aerului și activitățile care produc căldură (industrie, transport, sisteme de răcire/încălzire). Odată cu încălzirea globală, efectele ICU se pot agrava și accentua stresul termic, afectând negativ în special persoanele vulnerabile.
Raportul IPCC evidențiază, de asemenea, că mortalitatea și morbiditatea induse de căldură vor fi în creștere, în special în scenariu de 2°C, iar persoanele în vârstă, copiii, femeile, cei cu boli cronice și persoanele care iau anumite medicamente vor fi cele mai expuse.
Impactul asupra creșterii economice globale cauzat de schimbările climatice va fi mai mic la 1,5°C decât la 2°C, cu cele mai mari efecte preconizate în zonele tropicale și subtropicale din emisfera sudică. În Statele Unite ale Americii (SUA), se estimează că daunele economice cauzate de schimbările climatice vor fi deosebite. Astfel, un studiu din 2017 a concluzionat că SUA ar putea pierde 2,3 % din PIB pentru fiecare creștere de grad Celsius. Pentru a pune acest lucru într-o perspectivă mai grăitoare, această pierdere s-ar ridica la peste 446 mld. USD, pe baza PIB-ului SUA de 19,39 trilioane USD din 2017, valoare care depășește întreg PIB-ul anual al României.
Raportul evidențiază, de asemenea, că prin limitarea încălzirii globale la 1,5°C probabilitatea de secetă și riscurile legate de disponibilitatea apei vor crește semnificativ în unele regiuni. De asemenea, se estimează că aproximativ 61 de milioane de oameni care trăiesc în spațiile urbane vor fi expuși secetelor severe într-o lume mai caldă cu 2°C. Cele mai predispuse regiuni la riscul de secetă sunt, în principal, spațiile expuse deșertificării.
În țara noastră, pe fondul creșterii proiectate de temperatură, secetele pedologice și hidrologice se vor accentua în sezonul cald, îndeosebi în spațiile joase. Acest lucru are loc datorită creșterii evapotranspirației, care nu se așteaptă să fie compensată de creșteri suplimentare ale cantităților de precipitații în această perioadă. Din contră, conform proiecțiilor viitoare, se așteaptă ca precipitațiile să se diminueze cantitativ vara.
Evenimente meteorologice extreme
Raportul evidențiază, de asemenea că prin limitarea încălzirii globale la 1,5°C probabilitatea de secetă și riscurile legate de disponibilitatea apei vor crește semnificativ în unele regiuni. De asemenea, se estimează că aproximativ 61 de milioane de oameni care trăiesc în spațiile urbane vor fi expuși secetelor severe într-o lume mai caldă cu 2°C. Cele mai predispuse regiuni la riscul de secetă sunt în principal spațiile expuse deșertificării.
În țara noastră pe fondul creșterii proiectate de temperatură, secetele pedologice și hidrologice se vor accentua în sezonul cald. îndeosebi în spațiile joase, în contextul creșterii evapotranspirației care nu se așteaptă să fie compensată de creșteri suplimentare ale cantităților de precipitații, în această perioadă. Din contra, conform proiecțiilor viitoare se așteaptă ca precipitațiile să se diminueze cantitativ vara. Secetele mai intense coroborat cu temperaturi în creștere vor conduce la creșterea riscului de incendii, fiind vizate îndeosebi zonele cu climat subtropical-arid, precum cele din bazinul Mării Mediteraneene, Australia sau California. În România, o expunere ridicată se așteaptă să aibă partea de Sud-Vest a țării unde sunt concentrate habitate protejate valoroase care includ păduri de pin negru.
Aceste fenomene vor avea un impact direct și asupra agriculturii, astfel randamentele pentru culturi precum porumb, orez, grâu și alte culturi de cereale vor fi mai mici la o încălzire de 2 °C, în special în Africa subsahariană, Asia de Sud-Est și America Centrală și de Sud. De exemplu, producția globală a culturilor de porumb se estimează a fi cu aproximativ 5% mai mică la încălzirea cu 2 °C. Orezul și grâul vor deveni mai puțin hrănitoare. În scenariu de 2 °C 7-10% din efectivele de câmpie vor fi pierdute la o încălzire de aproximativ 2 °C.
Impactul asupra biodiversității
Plantele și unele animale nu au la îndemână nici măcar soluțiile de adaptare de care dispunem noi. Cu toate că ele au propriile mecanisme de adaptare, acestea nu le permit să facă față unor variații de temperatură prea mari. De exemplu, ele nu își pot permite să pornească un aparat de aer condiționat pentru a-și regla temperatura ambientală. Trăind în habitate specifice, clar definite, plantele și animalele nu se pot deplasa sau reloca rapid, iar cu cât schimbările climatice sunt mai rapide, cu atât este mai dificilă adaptarea lor. Acest lucru poate duce într-un final la dispariția unor specii.
În cadrul Raportului au fost investigate efectele potențiale asupra a 105.000 de specii de insecte, plante și vertebrate. La o încălzire de 1,5°C, 6 % din insecte, 8% din plante și 4% din vertebrate vor avea habitatele reduse cu mai mult de jumătate. O încălzire suplimentară cu 0,5°C ar face ca aceste cifre să ajungă la 18%, 16%, respectiv 8%. Consecințele unor astfel de modificări ar putea fi semnificative. Dacă luăm, ca exemplu, cazul particular al insectelor polenizatoare, scăderea populației acestora corespunde cu diminuarea productivității agricole, conducând la accentuarea foametei în țările subdezvoltate.
Scăderea populației insectelor polenizatoare corespunde cu diminuarea productivității agricole, conducând la accentuarea foametei în țările subdezvoltate.
Transformări majore și la nivelul ecosistemelor
Raportul preconizează că vor exista transformări majore și la nivelul ecosistemelor, aproximativ 13% din suprafețele terestre fiind proiectate să-și modifice ecosistemele actuale.
La noi în țară sunt vizate în special ecosistemele etajate din Munții Carpați (cu deosebire cele alpine), dar și spațiile stepice și silvostepice din sudul și sud-estul României. Etajele de vegetație din Munții Carpați vor tinde să migreze spre altitudini tot mai mari, în identificarea temperaturilor optime, conducând în timp la degradarea și/sau dispariția habitatelor alpine și/sau subalpine din anumite locuri. Aceste mutații atrag după sine și migrarea unor specii de animale, însă, în lipsa habitatului corespunzător, și acestea vor tinde să dispară la nivel local.
Dacă luăm ca exemplu cazul păstrăvului, această specie este dependentă de râurile curate și bine oxigenate. Cum oxigenarea apelor este dependentă în principal de temperaturile scăzute, o încălzire a climei ar putea împinge tot mai sus această specie, culminând în final cu dispariția ei de pe anumite tronsoane.
Efecte mai pregnante sunt așteptate în anumite areale stepice, din sudul și sud-estul României, unde deficitele de apă sunt prognozate a se accentua semnificativ în viitor, lăsând cale liberă, în unele areale, spre deșertificare.