Conference of Parties (COP) este o conferință a Organizației Națiunilor Unite (ONU) dedicată subiectului schimbărilor climatice. În esență, fiecare conferință reprezintă un bilanț al anului respectiv, contabilizând progrese sau regrese, dar și o oportunitate ca toate statele lumii să se întrunească pentru a ajunge la noi înțelegeri ce vizează limitarea efectelor schimbărilor climatice.
Prima conferință COP a avut loc în Berlin, în primăvara anului 1995, și a pus bazele unei serii de conferințe anuale care au adus în discuție – la nivel politic, economic și social – efectele schimbărilor climatice.
COP26 a încercat să urnească o cooperare mai strânsă între marile economii și regiuni ale lumii, însă actualul context geopolitic, unul dominat de războiul Ruso-Ucrainian, face foarte dificilă atingerea unui consens global.
COP-ul din acest an are loc în Egipt, țară cu un istoric climatic complicat într-o regiune turbulentă din punct de vedere economic și politic. De asemenea acest eveniment este unul important prin prisma faptului că are loc din nou în Africa, cel mai vulnerabil continent în fața schimbărilor climatice deși are un grad foarte redus de emisii GES comparativ cu restul planetei.
Acest eveniment reprezintă un moment istoric și pentru Egipt, țară însă cu un context socio economic complicat. De notat că Egiptul a participat anul acesta și la prima conferință climatică a țărilor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA), un eveniment ce a adus în discuție 3 factori esențiali și interconectați:
Tranziția energetică a acestor state din Africa de Nord și Orientul Mijlociu reprezintă un caz aparte, pentru că economiile acestor state depind în mare măsură de exportul de hidrocarburi. În ciuda acestui fapt, ministrul egiptean de finanțe Mohamed Maait declara că economia egipteană are șansa de a crește prin intermediul investițiilor în zona regenerabilelor.
Deși scopul Organizației Națiunilor Unite (ONU) este de a menține pacea la nivel global și promova cooperarea între națiuni la nivel global, puterile sale sunt limitate în mai multe privințe, inclusiv cele financiare. Datorită complexității subiectului schimbărilor climatice dar și pericolului relativ iminent pozat de acestea pentru securitatea globală a fost necesară crearea acestei conferințe anuale numită COP.
Din nefericire, obiectivul ambițios de limitare a creșterii temperaturii la scenariul de 1.5° C este deja depășit întrucât ar fi însemnat că emisiile de CO2 să fi început să scadă din 2020, lucru care nu s-a întâmplat nici într-un an în care economiile lumii au fost încetinite de pandemie si sunt deja afectate de actuala criza energetica, mai ales in Europa.
Primul Ministru Scoțian Nicola Sturgeon descria COP 26 ca “ultima și cea mai bună șansă pentru a limita creșterea temperaturii globale la sub 1.5° C.” Acum COP27 trebuie să vină cu măsuri post-pandemie, cu o criză energetică activă și cu posibile recesiuni prognozate pentru mari economii precum cele ale Marii Britanii, Italiei etc, notează Infoclima.
Anul trecut, în Glasgow, câteva angajamente climatice semnificative au fost aprobate și au inclus:
COP 27 trebuie să construiască pe fundația conferințelor anterioare. Cuvintele cheie vor fi implementarea, mobilizarea eforturilor collective, adaptarea, mitigarea și creșterea resurselor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice.
Christiana Figueres, fost secretar executiv al Națiunilor Unite pe teme climatice, declara legat de COP 27 că e “convinsă că rezolvarea problemei schimbărilor climatice în timp util nu este o chestiune legată de speranța ci una de luare de decizii, alegeri, curaj datorită faptului că am rămas fără mult timp”.
Până acum au fost puține țări care au finanțat fondul denumit “loss and damage”, Danemarca fiind prima țară cu angajament concret de 100 mil coroane (~13.4 milioane Euro). De asemenea la începutul COP 26 Guvernul Scoțian de la Holyrood au contribuit cu £ 2 milioane la acest fond. Este așteptat ca la COP 27 marile economii să promită ajutoare mult mai substanțiale pentru a atinge țintele propuse.
Un alt subiect de o importanță majoră ce va fi discutat la COP 27 va fi cel al agriculturii și securității alimentare. Războiul din Ucraina a pus presiuni mari asupra lanțurilor economice de aprovizionare, afectate de asemenea de fenomene extreme precum secete și inundații ce au afectat grânare din Europa precum România și Franța, în Asia (Pakistan, India, China) ș.a. În cadrul COP 27 este așteptată implementarea Programului de Lucru în Comun Koronivia pentru Agricultură, un program al Națiunilor Unite ce promovează rolul agriculturii în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Pământul este mai cald astăzi cu cel puțin 1*Celsius fata de valorile pre-industriale, iar proiecțiile pe viitor arată că încălzirea planetei până în 2100 se va încadra între 1.5 *C și 4–5 *C. Această incertitudine este dată în principal de politicile pe care le vor lua guvernele lumii pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
De menționat este și că încălzirea va fi mult mai puternică pe continente, deja temperatura României este cu 2.4*C mai mare decât acum 60 de ani. Conform analizei scrise de dr. Roxana Bojariu, în România,până în 2100:
De asemenea, în mediul urban, schimbările climatice vor exacerba efectele fenomenului numit insula de căldură urbană, ce deja afectează mari orașe precum Bucureștiul.
România ca stat membru UE dar și semnatar al tratatului climatic de la Paris va trebui să adere la posibile noi măsuri luate, dacă la COP 27 va fi încheiat un nou consens global. Discuțiile sunt ample în acest sens mai ales datorită crizei energetice actuale la nivel local și global. Schimbările climatice își vor face simțită prezența din ce în ce mai mult în deceniile viitoare.
COP 27 va dori să continue progresul conferinței anului trecut din Glasgow pentru ca statele să poată implementa măsuri eficiente și de durată prin legislație la nivel național. Rămâne de văzut dacă presiunea și urgența semnalată de diverși lideri statali vor cimenta statusul COP 27 ca unul din evenimentele climatice definitorii ale acestei jumătăți de secol.
Citește și: