Cum ne deplasăm pentru a nu mai alimenta schimbările climatice?

Transportul – inclusiv aviația internațională – este singurul sector în care emisiile de gaze cu efect de seră (GES) nu au scăzut între 1990 – 2019 în UE, înregistrând o creștere de 33%. În acest context, deși trebuie să construim mai multe drumuri, trebuie să punem accentul în primul rând pe echiparea acestor drumuri pentru viitor și trebuie să investim mult mai mult în alternative durabile, cum ar fi căile ferate și rețelele sigure pentru călătorii active.

Inovațiile în domeniul transporturilor ne permit astăzi să călătorim mai repede și mai departe, dar costurile pentru mediu înconjurător sunt semnificative. Modul în care ne mișcăm este una dintre cele mai importante componente ale amprentei noastre de carbon, alături de alegerile noastre alimentare.

Anii următori vor aduce schimbări semnificative în Europa, deoarece statele europene intenționează să se îndepărteze de transportul poluant, deschizând calea către mobilitate activă, multimodală și durabilă. Planurile României încearcă să se alinieze acestor tendințe, dar punctul de plecare este mai scăzut decât în orice altă țară europeană, așa că avem mult de lucru.

METEO Orașul din România în care va ninge 6 zile la rând, începând de mâine, potrivit meteorologilor EASEWEATHER

10:00

ANALIZĂ Favoritism și servilism la „curtea” lui Putin. Cine sunt FIGURILE-CHEIE din cercul interior al „Țarului”: „O fostă gardă de corp a ajuns ministru”

10:00

Avem nevoie de mai multe drumuri în România?

Răspunsul scurt este: da, avem nevoie, pentru că în acest moment calitatea infrastructurii de transport din României este scăzută raportat la nivel global, iar cea rutieră este de cea mai slabă calitate printre toate țările UE.

Cu toate acestea, este nevoie de un răspuns mai lung și mai nuanțat, pentru a analiza transportul în contextul mai larg al schimbărilor climatice. Deși trebuie să construim mai multe drumuri, trebuie să punem accentul în primul rând pe echiparea acestor drumuri pentru viitor și trebuie să investim mult mai mult în alternative durabile, cum ar fi căile ferate și rețelele sigure pentru călătorii active. După cum arată imaginea de mai jos, starea actuală a infrastructurii de transport din România nu este într-o formă prea bună, notează dr. Lorena Axinte pentru InfoClima.

Starea drumurilor românești (statistici preluate din PNRR)

Drumurile României sunt subdezvoltate (cu doar 910 km de autostradă), prost întreținute și extrem de periculoase. Din păcate însă, țara noastră nu are performanțe mai bune nici în ceea ce privește căile ferate.

În ciuda unei densități relativ mari a căilor ferate, rata de electrificare este mai mică decât media UE (53,2%), trenurile sunt ineficiente și lente.

Starea infrastructurii feroviare românești (statistici preluate din PNRR)

Și în orașe, transportul a devenit o problemă majoră. Potrivit Indexului Global al Traficului produs de TomTom, Bucureștiul a fost cea mai aglomerată capitală europeană în 2020, urmată de Dublin, Atena și Paris.

În orele de vârf, șoferii pot petrece între 19 și 24 de minute suplimentare pentru fiecare călătorie de 30 de minute, ceea ce duce la 165 de ore pierdute în orele de vârf pe an. Deși pandemia de COVID19 a redus numărul deplasărilor cu mașina și aglomerația, capitala României rămâne în urma altor orașe europene care au profitat de pandemie pentru a face mai mult spațiu pentru transportul activ și multimodal.

Călătoriile, emisiile atmosferice și schimbările climatice

Majoritatea transportului nostru se bazează pe combustibili fosili – petrol, benzină sau gaz. Ritmul de electrificare a transportului a fost destul de lent și, pe măsură ce am devenit din ce în ce mai mobili, emisiile noastre provenite din transport au crescut constant. De fapt, transportul (inclusiv aviația internațională) este singurul sector în care emisiile de gaze cu efect de seră (GES) nu au scăzut între 1990 – 2019 în UE, înregistrând o creștere de 33%.

Emisiile de GES din transport au continuat să crească între 1990 și 2019, spre deosebire de toate celelalte sectoare (Eurostat)

După cum arată graficul de mai jos, transportul a reprezentat mai mult de un sfert din GES din UE în 2019. Împreună cu alte țări dezvoltate din America de Nord și Asia, statele europene domină emisiile de GES la nivel global: aproximativ 10% din populația globală este responsabilă pentru 80% din numărul total de kilometri parcurși cu vehicule motorizate. De fapt, o mare parte a populației lumii nu călătorește aproape niciodată, având o amprentă ecologică foarte mică. La fel se întâmplă în cazul majorității activităților poluante – țările mai bogate sunt în cea mai mare parte vinovate pentru impactul negativ care afectează întreaga lume, dincolo de granițele naționale.

Emisii de GES în funcție de sursă în Uniunea Europeană în 2019 (Eurostat)

Dintre toate tipurile de transport, transportul rutier, aviația internațională și navigația internațională sunt responsabile pentru majoritatea emisiilor. Din păcate însă, adevăratele costuri externe ale mașinilor și avioanelor nu sunt reflectate în mod corespunzător în prețurile pe care le plătim pentru utilizarea lor. Totuși, în timp ce șoferii trebuie să plătească diverse taxe pe combustibil și taxe rutiere, industria aviației este scutită de plata taxelor pe combustibil și TVA pe biletele lor. Acest lucru menține în mod artificial biletele de avion la un preț scăzut, făcând adesea ca zborurile să fie mai ieftine decât alte alternative mai durabile, cum ar fi căile ferate.

Transportul rutier este, de departe, cea mai mare sursă de emisii de GES dintre toate modurile de transport, în timp ce aviația internațională a înregistrat cea mai mare creștere, dublându-și emisiile. Trendurile din UE sunt similare la nivel global (Eurostat)

Impactul negativ al transporturilor, dincolo de schimbările climatice

Efectele negative ale transportului continuă dincolo de emisii și schimbările climatice. Siguranța este una dintre cele mai mari preocupări asociate cu transportul rutier, ceea ce a determinat UE să creeze Viziunea Zero: un obiectiv de reducere a deceselor rutiere la 0 până în 2050. Din păcate, însă, România este una dintre țările care are cel mai mult de lucru în acest sens. Deși numărul deceselor pe milion de locuitori a scăzut de la 107 în 2010 la 96 în 2019, cifra este încă aproape dublă față de media europeană, iar îmbunătățirea a fost mult mai mică în comparație cu alte țări (de exemplu, Polonia, Croația sau Grecia).

Decese pe milion de locuitori în UE, 2019 (European Commission)

Zgomotul – o problemă adesea neglijată

Pe lângă rănirea directă a peste 1,2 milioane de oameni (2019), transportul este de asemenea, o sursă majoră de zgomot în orașe, afectând cel puțin 113 milioane de europeni. Persoanele expuse la zgomot semnificativ (55 dB sau mai mare) pot suferi probleme grave de sănătate. Estimările pentru Europa numără 12.000 de decese premature, 48.000 de cazuri noi de boală cardiacă ischemică, 22 de milioane de cazuri de stres cronic și 6,5 milioane cu tulburări severe de somn.

Spre deosebire de poluarea aerului, zgomotul este mai rar recunoscut ca o problemă, iar datele fiabile continuă să fie limitate, reducând posibilitatea de a implementa și evalua politici și măsuri. Cu toate acestea, orașe precum Helsinki, Londra sau Valencia încep să acționeze în acest sens. În Valencia, autoritățile locale lucrează pentru a reduce concomitent poluarea aerului și a zgomotului, dezvoltând o rețea de supraveghere a poluării fonice.

Transportul ocupă spațiu vital, mai ales în zonele urbane

Pe lângă accidente și zgomot, transportul ocupă și mult spațiu public – o resursă limitată mai ales în zonele urbane dense. Deși estimări precise sunt greu de obținut, amprenta spațială a transportului poate fi în jur de 10-25% în orașe. Cea mai mare problemă este utilizarea ineficientă a vehiculelor: mașinile sunt parcate în cea mai mare parte a timpului, iar atunci când sunt folosite, au un grad de ocupare scăzut, transportând cel mai adesea doar 1 sau 2 persoane.

O simulare creată de PTV Group reprezintă un argument bun pentru a investi mai mult în transportul public și infrastructura pentru mers pe jos și cu bicicleta.

În timp ce autobuzele au nevoie de doar 30 de secunde, mașinile au nevoie de mai mult de 4 minute pentru a trece de linie, demonstrând felul în care alimentează aglomerația în orașe.

Cum putem îmbunătăți sectorul transporturilor și ce este planificat pentru următorul deceniu?

După cum am văzut, sectorul transporturilor este esențial pentru viața noastră de zi cu zi, dar modul în care ne mișcăm are un impact semnificativ asupra mediului, a emisiilor de aer și zgomot, și asupra spațiului urban. Vehiculele private sunt deseori o opțiune confortabilă, dar rata de electrificare rămâne scăzută și, oricum, trecerea la mașini cu emisii zero nu rezolvă problemele noastre cu aglomerația, parcarea și siguranța. Drept urmare, toate țările europene se îndreaptă către alternative mai sustenabile: călătorii active (mersul pe jos și cu bicicleta), transportul public (care a suferit pierderi importante în ceea ce privește numărul de călători în timpul pandemiei cu COVID) și mijloace de transport care pot fi închiriate (biciclete, e-scutere, mașini, etc.). Imaginea de mai jos arată ordinea priorităților în crearea unor sisteme de transport durabile.

Piramida mobilității arată ordinea de prioritate pentru diferitele moduri de transport în realizarea unui sistem de transport durabil (Pedestrian Space & Share North)

La nivelul UE, Pactul Verde al UE recunoaște că transporturile reprezintă un sfert din emisiile de GES ale continentului, și că aceste emisii continuă să crească. UE își propune să obțină o reducere de 90% până în 2050, investind în inițiative care sprijină decarbonizarea. Acestea includ:

• infrastructură pentru călătoriile active (de exemplu, prin creșterea numărului de piste sigure pentru biciclete la 5000 km până în 2030)
• zone cu emisii zero și emisii scăzute (multe orașe deschid străzile și centrele orașelor doar pentru mijloacele de transport nemotorizate)
• reglementările de acces pentru autovehicule în zonele urbane prin care autoritățile locale pot gestiona tipurile de vehicule care intră în zonele lor, precum și orele de acces
• îmbunătățirea infrastructurii vehiculelor electrice (crearea a 1 milion de stații publice de reîncărcare și realimentare până în 2025)
• suport pentru mobilitate automată și sisteme inteligente de gestionare a traficului, precum și aplicații inteligente care facilitează combinarea diferitelor mijloace de transport, permițând utilizatorului să caute și să plătească printr-o singură platformă (concept cunoscut sub numele de MaaS – Mobility as a Service)
• strategii pe termen lung precum Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă și Planurile de Logistică Urbană Durabilă care ar trebui să ajute orașele să dezvolte un sistem de transport integrat și bine echilibrat

La nivel național, multe țări au propriile lor strategii, completate de curând de Planuri de Redresare și Reziliență. Planul de Redresare și Reziliență al României ar trebui să ajute țara noastră în îmbunătățirea situației nefavorabile a transportului. Componenta Transport durabil – una dintre cele 15 componente ale PNRR – recunoaște că reforma și investițiile în transport sunt un mijloc, și nu un scop în sine. Acest lucru se datorează faptului că sectorul transporturilor este un pilon esențial pentru alte sectoare și pentru redresarea economiei post-COVID19.

Acestea sunt câteva dintre investițiile majore planificate pentru România:

• Reînnoirea infrastructurii feroviare și a vehiculelor (adaptarea acestora la persoanele cu mobilitate redusă și amenajarea spațiului pentru depozitarea bicicletelor pentru a încuraja călătoriile multimodale)
• Dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile în rețeaua TEN-T, inclusiv taxarea rutieră, managementul traficului și măsuri de siguranță rutieră
• Dezvoltarea sistemelor de metrou din București și Cluj Napoca

Alături de aceste obiective, recunoașterea ciclismului ca pilon de susținere atât pentru turism, cât și pentru mobilitatea urbană durabilă reprezintă un pas important înainte pentru țara noastră. PNRR promite peste 3000 km de trasee de biciclete marcate până în 2026, precum și înființarea unui centru național de coordonare pentru ciclism, crearea unei strategii naționale de promovare a utilizării bicicletelor și adoptarea normelor de proiectare pentru infrastructura pentru biciclete. Pentru cei dintre noi care am fost dezamăgiți în trecut de pistele de biciclete defecte (cum ar fi cea din Brașov, surprinsă în fotografia de mai jos), aceasta este o veste bună, dar doar timpul va dovedi dacă PNRR-ul va aduce într-adevăr reformele promise.

Un exemplu de pistă de biciclete prost proiectată în Brașov: prea îngustă, nu lasă spațiu între bordură și canale pentru a trece, și adesea folosită de șoferi ca spațiu suplimentar pentru parcare (Google Street View, 2019)

Lecții pentru fiecare dintre noi

Ce poate face fiecare dintre noi? Este simplu: sa mergem mai mult pe jos și cu bicicleta, să alegem transportul public ori de câte ori este posibil, și să evităm să zburăm. După cum arată imaginea de mai jos, evitarea zborului și a mersului cu mașina sunt cele mai eficiente două schimbări pentru un stil de viață mai sustenabil. Dacă renunțarea la condus este imposibilă, putem măcar încerca să folosim mașina mai eficient, împărțind-o cu familia și prietenii.

Schimbări ale stilului de viață care pot reduce cantități semnificative de emisii de GES (EU Mobility Atlas)

Avantajele nu sunt doar emisiile mai reduse, ci și costurile mai mici. Zborul poate părea adesea singura opțiune pentru călătoriile internaționale, dar există modalități mai rapide și mai confortabile de a ajunge cu trenul în orice oraș european.

Citește și: 

• Câteva date și idei despre 2021. O fundație pe care ar trebui să construim în 2022
• Cum poate fi redus CO2 din atmosferă. Pădurile, turbăriile, mangrovele și inventivitatea umană
• Politica climatică globală. ”Noua normalitate”, speranță și dezamăgire
• “Super-Plantele”. Efectele schimbărilor climatice în agricultură, combătute prin cercetare
• De ce nu se repetă istoria și atunci când vorbim despre schimbările climatice?
• Cum se văd schimbările climatice din spațiu. „Am fost foarte întristați să vedem incendii peste secțiuni uriașe ale Pământului, nu doar în Statele Unite”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele