Cum ne încălzim cu bere. Distileriile, sustenabilitatea și economia circulară
Un număr tot mai larg de distilerii din Scoția folosesc materialul rămas ca urmarea a producției whisky-ului ca și biomasă pentru producerea energiei termice sau electrice. Această energie alimentează atât procesele industriale din distilerii, cât și comunitățile din apropiere. În România, doar 0.5% din energia produsă este generată prin folosirea biomasei.
Având în vedere producția anuală de circa 17 milioane hectolitri de bere și circa 380,000 tone de vin în România, putem observa o oportunitate pentru creșterea generării energiei prin utilizarea biomasei rezultate de pe urma producerii vinului sau a berii.
Distileriile și încălzirea comunităților locale
Un studiu din anul 2010, realizat de cercetători ai Universității Strathclyde din Glasgow, prezintă cazul distileriei Balmenach din zona Speyside. Acest studiu detaliază modul în care această distilerie ar putea să eficientizeze procesul de distilare și modalitățile necesare pentru atingerea acestui scop.
Ca să punem lucrurile în context, o distilerie de mărime medie precum Balmenach are nevoie anual de circa 480,000 KW și 1,646,320 litri de combustibil de încălzire (heat oil) pentru a produce 2,3 milioane litri de alcool, care prin procesul de dublă distilare devine whisky.
Pentru a crește eficiența procesului de producție și a reduce costurile și emisiile de CO2, autorii studiului recomandau utilizarea de biocombustibil rezultat din folosirea drojdiei într-un proces numit Digestie Anaerobă (AD) care produce la o temperatură de ~38 °C un biogaz mixt compus din Metan și Dioxid de Carbon. O a doua propunere ținea de utilizarea bioetanulului în loc de ulei sau motorină pentru procesul de distilare și a unui boiler special care să recicleze căldura emisă prin prima distilare. Acest proiect, per total, ar fi redus emisiile anuale de dioxid de carbon cu aproximativ 139 tone, notează Vlad Radu Zamfira pentru Infoclima.
În urma acestor recomandări, managementul distilerii a decis instalarea în 2015 a unui boiler de 4 MW ce folosește biomasă într-o parte a distilerie Balmenach. Acest boiler furnizează anual 18,000 MWh căldură și a redus necesarul anual de energie cu ~30%.
Cazul Distileriei Aberfeldy Dewars
Rothes CoRDe, distilerie deținută de cei de la Dewars, au reușit în ultimii 5 ani să alimenteze cu energie electrică nu doar facilitățile lor ci și în jur de 8,000 de locuințe din comunitățile aflate în imediată apropiere.
Frank Burns, Director managerial al Rothes CoRDe, declara că centrala CoRDe folosește biomasă ( mix drojdie și malț folosit în procesul de distilare pentru whisky) plus rumeguș pentru a genera constant 8.3 Megawați pe oră. Această energie este suficientă pentru a furniza curent facilităților distileriei dar și necesarul de curent pentru 8,000 de locuințe și 20,000 de persoane. De asemenea cei de la Dewars reduc și mai mult risipa furnizând pot ale (un co-produs malțit bogat în zahăr și proteine fără alcool rezultat din procesul de distilare ce poate fi folosit pentru hrănirea animalelor).
Boilerele ce utilizează biomasă se dovedesc a fi foarte populare pentru distileriile din Scoția. Cei de la Aberfeldy au reușit prin instalarea unui astfel de boiler să reducă amprenta de carbon cu 90% în 2015. Costul acestui tip de boiler este aproximativ £ 1.2 milioane, având în vedere creșterea prețurilor la energie, acest cost poate fi amortizat destul de rapid.
Un alt proiect similar dar la scară mai mare este centrala pe biomasă CHP (Combined Heat & Power) lângă Craigellachie, Moray, o zonă cu foarte multe distilerii. Acest proiect cu un cost estimat de £ 74 milioane poate livra 15 MW de electricitate (suficientă energie pentru alimentarea a 20,000 de locuințe din zonă) dar și reducerea emisiilor de carbon cu peste 42,000 tone anual (echivalentul emisiilor a 18,000 de mașini). Această centrală de asemenea furnizează căldură sub formă de aburi fierbinți distileriei Macallan, una din cele mai mari din Scoția.
Un studiu de fezabilitate realizat de Universitatea din St. Andrews împreună cu compania Eden Mill (care produce whisky, gin și bere) de asemenea sublinia rentabilitatea și eficiența unor astfel de boilere ce folosesc biomasă. Studiul explora posibilitatea utilizării unor tehnologii precum electrolizator pe hidrogen cu energie furnizată de panouri solare. Așadar exemplul Scoției este unul foarte relevant acestei discuții datorită cantităților impresionante de biomasă produse de distilerii dar și berarii.
Ce posibilități există în România?
Momentan cantitatea de curent generată din biomasă este de 106.896 MW (0,5% din total).
Conform unei liste publicată de ANRE, în 2019 erau 26 de centrale electrice ce utilizează biomasă. Printre cele mai mari sunt BIOENERGY SUCEAVA S.R.L. (putere instalată de 29,65 MW) și Centrala de cogenerare pe biomasă EGGER (14.5 MW).
În același timp, România produce anual în jur de 17 milioane Hectolitri de bere (16,7 milioane hL 2019), ~380,000 tone de vin. Cifrele legate de producția industrială de băuturi spirtoase (țuică, palincă, coniac) nu sunt centralizate. Așadar există potențial la nivel local mai ales pentru berării să furnizeze cantități importante de biomasă, într-un mod similar precum cel al distileriilor din Scoția.
Este de notat că Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 atrăgea atenția la o ușoară creștere a evoluției volumului de biomasă vie până în 2025.
Prezent și viitor, o soluție sustenabilă
Cazul Scoției reprezintă un bun exemplu de utilizarea a biomasei pentru generarea de energie electrică și căldură pentru procesul de distilare, la nivel local circuitul poate fi închis.
Risipa este drastic redusă iar emisiile de carbon pot fi tăiate cu până la 90%. Într-adevăr investițiile inițiale sunt substanțiale (vezi cazul CHP Craigellachie) dar pe termen lung beneficiile pentru distilerii dar și comunitățile locale ce primesc energie electrică sunt importante și constituie o parte importantă a strategiei energetice locale.
În România, cantitățile de biomasă provenite din domeniul agricol sunt însemnate. Berăriile mari precum Ursus din Buzău au potențialul de a furniza cantități însemnate de biomasă care pot crește cantitatea de energie generată la nivel local, sau cel puțin pentru a deveni auto-sustenabile din punct de vedere energetic. Rămâne de văzut dacă la nivel național și local vor fi implementate strategii pentru a stimula și promova generarea de energie electrică rezultată din procesarea biomasei.