Cum pot fi reduse emisiile investind în infrastructura feroviară din Romania

Transporturile, responsabile de peste un sfert din emisia de gaze de seră la nivel European

Transporturile joacă un rol esențial în economie și în menținerea calității vieții, cu toții depinzând de un sistem de transport accesibil și eficient. În același timp, acestea au devenit o sursă majoră de presiune asupra mediului în Uniunea Europeană. Ele contribuie semnificativ la schimbările climatice, în principal prin poluarea atmosferică, dar și prin poluarea fonică și fragmentarea habitatelor naturale.

Conform datelor furnizate de către Agenția Europeană de Mediu, la nivelul anului 2019, transporturile au fost responsabile de peste un sfert din emisia de gaze de seră la nivel European (25.8%), la egalitate cu Industria producătoare de energie și cu combustibilii fosili utilizați în energie, notează Christian Roca pentru Infoclima.

În timp ce politicile în domeniul energiei aplicate la nivelul Uniunii Europene au contribuit semnificativ la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră (GES) în toate sectoarele (în 2017, emisiile GES ale UE au fost cu 21,7 % mai mici decât nivelurile din 1990, totalizând 4.483 de megatone-Mt echivalent dioxid de carbon -CO2e), la nivelul transporturilor se găsește o creștere cu nu mai puțin de 33% între 1990 și 2019 (28% la nivelul transportului rutier).

Tracțiunea diesel, rol important în transportul feroviar european

Este ușor de observat că atât în sectorul de transport de călători cât și de mărfuri, componenta feroviară este crucială în realizarea unui transport durabil și eficient. La nivelul Uniunii Europene, emisia gazelor cu efect de seră la nivelul transportului feroviar reprezintă doar 0.4% din cantitatea generată de transporturi.

Un exemplu foarte recent al beneficiilor pentru mediu al transportului feroviar vine din Germania, care de-a lungul verii a implementat un sistem de achiziționare a unui bilet/abonament lunar cu valoare fixă de 9 euro valabil pentru rețeaua de transport public local și regional. Acest tip de bilet achiziționat de 52 milioane cetățeni a dus la reducerea poluării cu 1,8 milioane tone CO2 drept urmare a reducerii traficului rutier, conform VDV, principala organizație de transport public din Germania.

În Europa, 50% din liniile de cale ferată sunt electrificate (60% din liniile principale) și 80% din trafic se desfășoară cu tracțiune electrică.

Tracțiunea diesel continuă să joace un rol important în transportul feroviar european. De exemplu, acesta este cazul în statele membre în care electrificarea este sub media europeană sau pentru operațiuni de manevră și transport de pasageri și marfă pe linii secundare și de alimentare neelectrificate, unde traficul ar fi imposibil fără tracțiunea diesel.

Deși, prin comparație cu transportul aerian, rutier și chiar naval, emisiile sunt substanțial mai mici (33gCO2/km per pasager, față de 160gCO2/km, 143gCO2/km, respectiv 61gCO2/km), reducerea transportului feroviar diesel și electrificarea acestuia trebuie să reprezinte o prioritate, pentru că avem la îndemână soluții mult mai eficiente și nepoluante.

La nivelul anului 2014, România se situa sub media Uniunii Europene în ceea ce privește electrificarea căilor ferate (39.8%) din liniile existente, față de 50%. De notat că din 2014 nu s-au recepționat alți km de cale ferată electrificată între timp în România.

Cu toate acestea, este important de menționat că lugimea liniilor electrificate a crescut de la 3.950 km în 2000 la 4.029 km în anul 2014, deși lungimea liniilor de cale ferată a scăzut de la 10.958 km la nivelul anului 2000 la 10.638 km în 2014, însă dat fiind faptul că liniile electrificate sunt în creștere, acestea conferă o modalitate importantă de ameliorare a poluării.

PNRR-ul, oportunitate crucială pentru infrastructura feroviară din România

Anul 2021 a fost numit Anul European al Căilor Ferate și a început un ciclu de investiții. Așadar, toți ochii sunt ațintiți asupra industriei feroviare de transport când vine vorba de inovație, sustenabilitate și noi tehnologii.

Astfel pentru perioada 2021-2026, conform PNRR, obiectivul acestei componente este de a spori sustenabilitatea sectorului transporturilor din România prin sprijinirea tranziției verzi și digitale a sectorului, respectiv de a dezvolta o infrastructură de transport durabilă și ecologică, cu standarde de siguranță adecvate, care să contribuie la finalizarea rețelelor transeuropene de transport (TEN-T) și la descongestionarea nodurilor urbane, stimulând în același timp tranziția către un transport sustenabil la nivel național. De asemenea sunt vizate acțiuni orientate către dezvoltarea de măsuri prietenoase cu mediul pe noile sectoare de transport de mare viteză, ce asigură elemente de protecție a mediului, precum și a sistemelor inteligente de transport (ITS) și a măsurilor de siguranță rutieră.

Prin PNRR sunt propuse următoarele tipuri de investiții majore:

Modernizare si electrificare, sistem ERTMS nivel 2

• Arad – Timișoara – Caransebeș  – 162km
• Cluj – Episcopia Bihor – 160km

Conceptul de ”modernizare” reprezintă lucrările complete ce includ înlocuire șină, traversă, substrat, electrificare, consolidare/construire poduri/podețe, ERTMS – totul la standardele TEN-T.

Electrificare

• Constanța – Mangalia           – 42km
• Rădulești-Giurgiu Nord    – 57km

Intervenția constă în lucrări de electrificare, centralizare electronică, lucrări de tip renewal și dublare pe anumite segmente (în cazul liniei Constanța-Mangalia), la care se adaugă și achiziția a două drezine-pantograf pentru asigurarea stării de viabilitate a liniei de contact

Renewal

• București – Pitești       – 198 km (lungime desfășurată)
• Reșița – Voiteni              – 65 km

Investitiile vor consta în lucrări de tip renewal pe liniile directe, implementate într-o maniera accelerată, care vizează eliminarea tuturor restrictiilor de viteză prin înlocuirea cadrului de piatra spartă (track beds) – traverse și prinderi (rail sleepers and rail fasteners) – șină (steel rail) și a aparatelor de cale (rail switches);

*Merită menționat că obiectivul principal al acestor lucrari este reprezentatat de a fi operate cu trenuri cu hidrogen sau trenuri cu baterii, nefiind astfel necesară electrificarea acestora.

La capitolul Renewal sunt incluse investiții precum:

Achiziționarea a:

• 12 trenuri de tip H-EMU (hidrogen, 3+1 unități) și de stații de alimentare cu hidrogen aferente acestora
• 20 trenuri electrice (EMU) – Rama electrică tip RE-IR (tren cu 6 unități cu peste 300 locuri fiecare)
• 16 locomotive electrice noi pe 4 osii cu sisteme ERTMS/ Sistemul european de control și comandă al trenului (ETCS), capabile să atingă viteza de 160 km/h şi să tracteze până la 16 vagoane de călători

Modernizarea a:

• 55 de locomotive electrice capabile să atingă viteza de 160 km/h (plus conversia a 20 de locomotive diesel hidraulice de manevră pentru trenuri călători în locomotive electrice cu acumulatori plug-in)
• 139 de vagoane

Quick Wins

Intervențiile de tip Quick Wins au rolul important pentru căile ferate intens circulate, în special de trenuri de marfă, pe care starea de degradare este accelerată. Astfel, intervențiile punctuale de tip Quick Wins au rolul de a permite circulația trenurilor în condiții de siguranță și viabilitate până la momentul implementării proiectelor de modernizare.

Electrificarea căilor ferate – O prioritate pentru România (Cazul Constanța-Mangalia)

Trenurile electrice sunt mai prietenoase cu mediul decât cele diesel mai ales din perspectiva amprentei de CO2. Ruta de pe litoralul Mării Negre este una dintre cele mai utilizate la nivel național, în special în timpul verii, în sezon fiind în medie 18 trenuri pe zi pe sens între Constanța și Mangalia, în timp ce între septembrie și iunie sunt 11 trenuri. Făcând un calcul simplu (de notat că este o aproximație datorată mai multor factori/variabile precum sarcina medie, tipul motorului, viteză de transport ș.a), doar prin electrificarea și dublarea liniei Constanța-Mangalia aproximativ 9300 de drumuri cu trenul diesel anual pot fi înlocuite cu unele fără emisii de CO2. Dacă luăm spre exemplu consumul mediu al unei locomotive diesel ca fiind ~8 litri per kilometru, atunci anual doar pe ruta aceasta în jur de 2,2 milioane litri de motorină ar fi economisiți anual doar cu îmbunătățirea acestei rute.

Trenurile pe hidrogen, o soluție viabilă?

Trenurile cu celule de combustibil cu hidrogen reprezintă o tehnologie nouă, pe care Germania a adoptat-o încă din 2018 având două trenuri pe ruta de 100km Cuxhaven, Bremerhaven, Bremervoerde și Buxtehude în nordul țării, actualmente având operaționale circa 15 astfel de trenuri.

În luna iulie a acestui an, Guvernul României a aprobat achiziționarea a 12 trenuri pe hidrogen, într-un proiect cu o valoarea de 1 miliard de euro. Cu achiziționarea prin Programul Național de Redresare și Reziliența a celor 12 Trenuri de tip H-EMU (hidrogen, 3+1 unități), se va asigura o alternativă ecologică la transportul cu tracțiune diesel de pe liniile încă neelectrificate, incluzând următoarele rute:

• Gara de Nord și Aeroportul Otopeni
• Gara de Nord – Chitila – Săbăreni și Titu
• București – Găești – Pitești
• București și Târgoviște
• București – Slatina – Craiova prin Pitești

Alături de România Olanda, Italia, Austria, Marea Britanie, Polonia și Suedia sunt țările europene cele mai interesate de această tehnologie, aflându-se în diverse stadii de achiziționare a trenurilor. Aceste trenuri sunt fără emisii GES și cu zgomot redus, doar cu abur și apă condensată care iese din evacuare. Au o autonomie de 1.000 de kilometri, ceea ce înseamnă că pot rula o zi întreaga în rețea cu un singur rezervor de hidrogen.

Conform calculelor bazate pe datele furnizate de un producător european al trenurilor cu celule de combustibil cu hidrogen (firma care operează și în Germania, Alstrom – trenul Coradia iLint), un singur tren reduce amprenta de carbon cu circa 700 de tone CO2 pe an, ceea ce reprezintă echivalentul emisiilor a 400 de mașini.

Trenurile- Un transport al prezentului și viitorului

Așadar, PNRR-ul promite investiții majore în infrastructura feroviară din România în acest deceniu. Prin intermediul acestora nu doar că trenurile din România ar fi mai sigure și ar ajunge mai repede la destinație dar ar reprezenta de asemenea o sursă importantă a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Modernizarea și electrificarea căilor ferate împreună introducerea paralelă a noi trenuri pe hidrogen pe linii ne-electrificate vor reprezenta pași importanți în această privință.

Germania a demonstrat, în această vară, că printr-o campanie publică masivă de îndemnare a populației să folosească transportul feroviar (făcându-l foarte accesibil ca preț) se poate reduce masiv nivelul traficului rutier.

Trebuie conștientizat faptul că o eficientizare a transportului feroviar are potențialul de a contribui semnificativ la reducerea traficului rutier din România și drept urmare a poluării.