De la 1 septembrie, Guvernul României a adoptat o ordonanță valabilă până la 31 martie 2025 privind plafonarea și compensarea prețurilor din energie, prin care plafonul până la care prețul la energie este compensat a scăzut de la 300 kWh la 255 kWh.
Printr-un comportament adecvat și prin implementarea unor soluții de reducere a consumului de energie, consumatorii vor putea beneficia în continuare de compensarea prețului la energie, dar în același timp vor avea timp să se pregătească pentru momentul în care compensarea ar putea să nu mai existe.
Putem economisi energie apelând la o serie de strategii, fie ca vorbim de schimbarea comportamentului, de investiția în creșterea eficienței energetice a locuințelor în care trăim sau de adaptarea la măsurile implementate de clasa politică.
Din punct de vedere tehnic sau în cazul locuințelor care urmează să fie construite, este important să se urmărească principiile caselor pasive pentru a asigura un consum scăzut de energie pe termen lung. Aici vorbim de strategii precum termoizolare, orientare, etanșeizare sau dotare cu echipamente eficiente energetic.
O termoizolație cât mai bună și o anvelopă termică continuă sunt esențiale pentru a reduce necesarul de energie și pentru a menține condițiile optime de confort.
Este important să ținem cont de aceste aspecte atât în construcția noilor clădiri cât și în cazul celor existente. În cazul în care termoizolația nu este continuă, pot apărea punți termice, lucru întâlnit cel mai adesea în jurul ferestrelor sau al ușilor care nu sunt montate corespunzător, notează Claudiu Butacu și Flavia Nacu pentru Infoclima.
Acest lucru înseamnă că există zone prin care energia termică se pierde, iar întreg sistemul de încălzire/răcire va trebuie să compenseze aceste pierderi, cea ce va duce la un consum suplimentar de energie.
În cazul clădirilor deja existente, în care îmbunătățirea anvelopei termice poate fi anevoioasă sau de durată, o primă măsură care poate fi implementată cu un cost redus este identificarea punților termice și acoperirea acestora diverse materiale care să prevină schimbul de căldură cu exteriorul.
Clădirile cu o termoizolație foarte bună se pot confrunta, însă, cu probleme legate de igrasie deoarece acestea nu mai pot respira. Pentru a asigura condiții optime de confort și o calitate bună a aerului interior este necesară o ventilarea periodică a spațiilor interioare. Dacă ventilarea nu este făcută corespunzător, pierderile de căldură pot fi mari.
În cazul ventilației naturale, care se poate realiza prin deschiderea ferestrelor, energia consumată pentru a obține o anumită temperatură la interior este pierdută, iar introducerea aerului proaspăt aflat la temperatura exterioară va genera un alt consum de energie pentru a readuce aerul din locuință de la temperatura dorită.
O soluție prin care poate fi diminuat acest consum de energie este utilizarea unui sistem de ventilare cu recuperator de căldură.
O altă soluție pentru eficientizare energetică ar fi utilizarea unei pompe de căldură pentru încălzirea/ răcirea unei locuințe ca alternativă la centralele pe gaz sau la sistemul de termoficare centralizat. Avantajul pompelor de căldură constă în faptul că extrag căldură din mediul ambiant, care este gratis, și necesită doar o energie de acționare.
Cu ajutorul unei pompe de căldură se pot obține până la 4 kW de energie termică la fiecare 1 kW de energie electrică consumat. În funcție și de comportamentul consumatorului, procentul de economisire pornește de la 20-30% și poate ajunge până la 90% în cazul caselor pasive.
Pentru instalarea unei pompe de căldură trebuie, însă, să se țină cont de o serie de constrângeri și de faptul că de cele mai multe ori costul este unul destul de ridicat.
Din acest motiv se și dorește introducerea de scheme de ajutor pentru achiziționarea pompelor de căldură, similare cu cele implementate în cazul panourilor fotovoltaice.
În cazul locuințelor existente, primul pas este auditarea acestora pentru identificarea principalilor consumatori și a zonelor prin care se pierde energie termică. O dată ce-i descoperim, putem implementa o serie de soluție prin care putem reduce consumul de energie.
Marii consumatori de energie electrică sau gaz dintr-o locuință sunt cuptoarele, mașinile de spălat, uscătoarele sau plitele, motiv pentru care este foarte important când, cum și cât de des alegem să le folosim. Prin înțelegerea modului lor de funcționare putem lua o serie de decizii care în final să reducă consumul de energie cu câțiva kWh lunar.
Temperatura la interior ar trebui monitorizată constant astfel încât să nu încălzim locuințele mai mult decât ar fi necesar. În cazul în care acest lucru se întâmplă, cel mai probabil vom simți nevoia ulterior să răcim locuința prin deschiderea ferestrelor. Astfel, energia consumată în exces pentru a încălzi locuința, oricum, se pierde. În general, este eficient să urmărim să avem o temperatură constantă în interior.
Consumul de energie este mai mare atunci când centrala trebuie să consume energie pentru a face față unei diferențe mari de temperatură între cea dorită și cea reală, decât în situația în care centrala funcționează continuu pentru a menține o temperatură constantă. Acest lucru este valabil atât iarna cât și vara deoarece, în cazul în care casa este bine izolată și pierderile de energie termică sunt foarte mici, este mai eficient ca răcirea să se facă pe timp de noapte vara, și încălzirea pe timp de zi iarna, astfel încât sistemele de climatizare să ajungă ușor la temperatura dorită.
Având în vedere că majoritatea locuințelor sunt încălzite cu ajutorul caloriferelor, este important să se țină cont de faptul că principalele motive pentru care acestea sunt poziționate sub ferestre sunt de a elimina pierderile de căldură și de a încălzi aerul rece care vine dinspre geam. Din acest motiv, pentru a crește eficiența acestora, este bine să nu fie acoperite cu perdele, draperii sau blaturi de lemn.
Citește și:
Cum ar arăta un sistem energetic eficient și decarbonizat pentru România anului 2050
Ce s-a întâmplat cu iernile bunicilor noștri?
Sunt fenomenele meteo din 2022 o consecință a schimbărilor climatice?