Efectele secetei în lanțul economic de aprovizionare la nivel local și global

Un lanț de aprovizionare este compus dintr-o companie, din furnizorii și clienții acesteia, grup care creează un lanț de aprovizionare simplu. Companiile pot fi producători, distribuitori sau angrosiști, comercianți cu amănuntul și societăți sau persoane fizice care sunt clienții, adică consumatorii finali ai unui produs.

Există și lanțuri de aprovizionare extinse, care conțin în plus trei tipuri de participanți. La începutul sau la finalul unui lanț extins pot exista în plus fermierul, spre exemplu, procesatorul sau furnizori de clienți. În cele din urmă, există și companii care au rolul de a furniza servicii pentru alte companii din lanț: ele ajută cu servicii în logistică, finanțe, marketing și tehnologia informației.

Fiecare lanț de aprovizionare are propriul set unic de cerințe de piață și provocări de operare. Totuși, problemele rămân, în esență, aceleași.

ACTUALITATE Sute de TURIȘTI au luat cu asalt pârtiile de schi de la Sinaia. Parcările s-au umplut încă de la orele dimineții

15:32

EXTERNE Vladimir Putin, MESAJUL care pune pe jar o lume întreagă. Președintele rus amenință cu mai multe „distrugeri” în Ucraina: „Va regreta”

15:20

Pe lângă efectele negative pe care seceta le are asupra mediului, aceasta deraiază și întregul lanț economic de aprovizionare, lucru care ne va influența tot mai mult și cursul vieții de zi cu zi.

O înjumătățire a cantităților de ploi, cum am resimțit în țară în ultimul an, înseamnă automat și insuficientă apă acumulată în sol, precum și diminuarea debitelor de apă. Asta perturbă lanțul de aprovizionare și duce la o secetă economică care va însemna atât o raționalizare a cantităților de apă, cât și o reașezare pe întregul lanț, în următorii ani.

Lanțul de aprovizionare – condiții optime (fără secetă)

• Producătorii sau fabricanții sunt cei care creează un anumit produs. Spre exemplu, bunuri finite sau materii prime – exploatarea minieră; foraje pentru petrol și gaze sau lemn. Tot aici intră și cei care cultivă pământul, care cresc animale sau care pescuiesc.

Cei care realizează produsele finite utilizează materiile prime și subansamblele realizate de alți producători, pentru a le putea crea..

• Distribuitorii (sau angrosiștii) sunt companii care preiau stocuri în vrac de la producători și livrează clienților un pachet de produse conexe.

Aceștia vând, de obicei, în cantități mai mari decât ar cumpăra de obicei un consumator individual, pentru alte afaceri, alți antreprenori. Asta îi protejează pe producători de fluctuațiile cererii de produse prin vinderea unor stocuri mai mari, lucru care-i ajută și pe mai departe să-și găsească și să-și crească o comunitate de clienți, notează Alexandru Tătar pentru Infoclima..

Distribuitorii intermediază un schimb între producător și client și ajută la transportarea și promovarea produsului pe piață.

• Retailerii stochează și vând produse în cantități mai mici către publicul larg. Tot ei urmăresc îndeaproape preferințele și cerințele clienților către care vând.

Aceștia fac publicitate clienților săi și folosesc adesea o combinație de preț, selecție de produse, servicii și confort ca principala modalitate de a-și atrage clienții.

Spre exemplu, magazinele cu discount atrag clienții prin prețuri mai mici și o gamă largă de produse. Magazinele de lux oferă o gamă unică sau limitată de produse și un client service mai atent și personalizat. Restaurantele fast-food atrag pentru că sunt la îndemână cu mâncare gata în zece minute și prețuri mici.

• Clienții sau consumatorii sunt cei care cumpără și folosesc produsul final. O organizație-client poate cumpăra un produs pentru a-l integra  într-un alt produs pe care, la rândul său, îl vinde altor clienți. Sau un client poate fi utilizatorul final al unui produs care cumpără produsul pentru a-l consuma.

Un alt model de lanț economic de aprovizionare propus de Henry George (2 septembrie 1839 – 29 octombrie 1897), economist politic și jurnalist american.

Cum se modifică lanțul de aprovizionare supus secetelor

O lipsă a ploilor, combinată cu temperaturi ridicate pe o perioadă îndelungată (de obicei, un sezon sau mai mult), duce la reducerea cantității de apă din sol. Mai puțin de 50% din precipitații înseamnă insuficientă apă acumulată în sol, precum și diminuarea debitelor de apă. Asta perturbă lanțul de aprovizionare și duce la o secetă economică care înseamnă raționalizarea cantităților de apă.

Astfel, seceta agricolă afectează producătorii care dispun de o cantitate tot mai mică de apă (sau deloc) în solurile pe care le cultivă, fie că vorbim de porumb, grâu, orz , ovăz, orez, cafea, bumbac sau altele.

• Cantitățile recoltate scad, astfel, iar costurile de prelucrare a materiilor prime cresc. Asta duce și la întreruperi în exploatarea resurselor și perturbări în logistica materiilor prime.
• Aceste perturbări fragmentează lanțul dintre producători și logistica distribuirii, care mai apoi duc la întârzieri.
• Cantitatea întreagă de produse întârzie să ajungă la distribuitori din cauza întârzierilor în producție, unde intră cantități reduse de materie, dar la aceleași costuri de producție (utilaje, curent, forță de muncă etc.), Uneori, deși scade și calitatea produsului finit, costul lui poate crește, din cauza cantităților reduse de materie.

Costul ridicat al produsului duce la rândul său la fragmentarea lanțului de aprovizionare. Pentru ca la retaileri să ajungă cantitatea de produse cerută, distribuitorii limitează accesul la stocuri sistemului angro. Spre exemplu, ca uleiul să ajungă într-un hipermarket în cantitatea cerută, distribuitorii limitează accesul la ulei angrosiștilor.

Retailerii cu stocuri limitate scot și ei mai puțin la vânzare, astfel că accesul consumatorilor la produsul final scade, iar când există, apare la costuri mai ridicate. Pe scurt: cantitate redusă de materiale duce la raționalizare pentru consumatori. Modelul de lanț de aprovizionare propus de Henry George supusă efectului de secetă suferă aceeași problemă care duce și la creșterea prețului.

Efectele secetei în lanțul economic de aprovizionare la nivel local și global

Seceta persistentă amenință să reducă producția agricolă în majoritatea județelor din România în acest an, în condițiile în care suprafețele cultivate de secetă se extind7

Seceta a afectat 413.145 de hectare de terenuri cultivate în 34 din cele 41 de județe ale României, provocând pagube, conform raportării centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), citată de Agerpres.

Indicatorul combinat al secetei (CDI v.2.1) la sfârșitul lunii iunie 2022

Prețurile alimentelor vor rămâne ridicate pe parcursul unui alt ciclu global de recoltă

Din această suprafaţă, aproape 207.000 hectare au fost cultivate cu grâu şi triticale, aproape 75.000 hectare cu porumb, în jur de 37.500 hectare cu floarea soarelui, peste 33.000 hectare cu orz, orzoaică, ovăz, secară, peste 31.700 hectare cu rapiţă, 5.213 hectare cu soia şi 870 cu mazăre (plus altele), astfel că fiecare hectar agricol scos din circuitul economic de aprovizionare creează un dezechilibru.

La nivel global, un nou studiu de evaluare strategică concluzionează că America de Sud, o putere agricolă, va avea un impact mai mare decât în mod normal asupra piețelor globale în 2022.

Marii producători Brazilia și Argentina, afectați al doilea an consecutiv de secetă, se îndreaptă spre recolte mai mici ale principalelor culturi, în special porumb, soia și zahăr, arată studiul. Chiar și o recoltă robustă în SUA, din sezonul de creștere care începe peste câteva luni, nu va putea compensa profunzimea problemelor actuale ale culturilor din America de Sud.

Prin urmare, prețurile alimentelor, care au crescut deja vertiginos în majoritatea părților lumii, vor rămâne ridicate pe parcursul unui alt ciclu global de recoltă, comprimând și mai mult marjele de profit ale companiilor producătoare și comercializatoare de alimente din întreaga lume.

În Argentina, modelele de prognoză arată în prezent că atât recoltele de porumb, cât și cele de soia vor scădea cu procente de două cifre de la an la an, pe măsură ce seceta se extinde în principalele regiuni de creștere ale țării. Argentina este primul exportator mondial de ulei și făină de soia, precum și un furnizor important de porumb pe piețele mondiale.

Seceta din China amenință producția de alimente

Seceta din China – printre cele mai mari exportatori de bunuri din lume – amenință producția de alimente, determinând guvernul să ordone autorităților locale să ia toate măsurile disponibile pentru a se asigura că recoltele vor supraviețui celei mai călduroase veri înregistrate vreodată.

Un val de căldură record, combinat cu o secetă care durează de luni de zile în timpul sezonului obișnuit al inundațiilor, a făcut ravagii în sudul Chinei, de obicei bogat în apă. Aceasta a secat părți din râul Yangtze și zeci de afluenți, afectând drastic capacitatea hidroenergetică și provocând pene de curent și raționalizări de energie electrică, pe măsură ce cererea de electricitate crește. În prezent, există îngrijorare cu privire la aprovizionarea viitoare cu alimente.

China, care este și cel mai mare producător de grâu din lume suferă cea mai gravă secetă din ultimii 60 de ani4. Producția sa, la 100 de milioane de tone  este cu peste 40% mai mare decât a doua mare producătoare, India, dar se află în urma producției de grâu a UE, estimată la 140 de milioane de tone4. Prin urmare, atunci când are loc o fluctuație în producția de grâu a Chinei, există consecințe asupra prețului grânelor, lucru care afectează pe cei mai săraci oameni.

• Căldura, seceta și furtunile au afectat și Franța, cel mai mare producător de cereale din Europa, care se vede nevoită să reducă exporturile, din cauza cantităților mai mai mici din recolte. Asta pune o presiune și mai mare pe lanțul global de aprovizionare.
• Producția de grâu moale a francezilor va scădea cu aproximativ 7% în acest an, la 32,9 milioane de tone, situându-se sub media pe cinci ani, a declarat recent Ministerul Agriculturii. Una dintre cele mai secetoase și mai călduroase primăveri înregistrate vreodată în Franța a afectat randamentele într-o perioadă crucială de dezvoltare.

Acest lucru amenință să reducă surplusul de cereale disponibile pentru a fi expediate în străinătate, la care mulți importatori ar putea fi nevoiți să apeleze. Invazia Rusiei a împiedicat recoltele și exporturile din Ucraina, țară care este coșul de pâine, ceea ce a dus și la o restrângere a aprovizionării mondiale.

Soluții de combatere a secetei asupra lanțului economic de aprovizionare

Soluțiile de combatere a secetei există, iar implementarea lor ar face bine și lanțului economic de aprovizionare. Printre ele:

• Investiții în sisteme de irigație o soluție pentru țările care nu beneficiază de un sistem modern de irigație; reducerea din dependența de lanțul economic internațional de aprovizionare prin dezvoltarea lanțului local de aprovizionare;
• Folosirea apei uzate în agricultură astfel s-ar reduce consumul din apa potabilă din pânza freatică;
• Sistem de stocare alimentară care să combată risipa alimentară;
• Diversificarea resurselor alimentare.

Cum va afecta seceta lanțul de aprovizionare în următorii ani?

Între timp, însă, o mare parte din Europa este expusă în prezent unor niveluri de avertizare și alertă de secetă, asociate fie cu un deficit de umiditate a solului, fie cu o combinație a acestuia cu stresul vegetației.

Comparativ cu lunile precedente, riscul de secetă a crescut, în special în: Franța, România și regiunile învecinate, vestul Germaniei și mai multe regiuni mediteraneene (centrul și sudul Italiei, sudul Greciei, Croația, Bosnia și Herțegovina și țările iberice). Deși observăm o redresare locală în zone limitate din Franța și din estul Mediteranei, regiunile deja afectate de secetă în primăvară (nordul Italiei, sud-estul Franței, unele zone din Ungaria și România) se află în continuare în condiții similare sau mai grave.

Lanțurile de servicii vor deveni mai importante decât lanțurile de produse. În multe, dacă nu chiar în majoritatea sectoarelor de activitate din prezent, un produs excelent este considerat a fi miza mesei doar pentru a juca jocul. Din ce în ce mai mult, consumatorii pretențioși cer mai mult de la serviciile pre și post-vânzare pentru bunurile pe care le cumpără.

În consecință, companiile care cuplează în mod eficient activitățile lanțului de aprovizionare cu servicii înainte și după vânzare (inclusiv cunoașterea produselor, serviciile în magazin, garanțiile, serviciile de consum receptive și altele asemenea) vor ieși învingătoare în fața concurenților lor axați exclusiv pe produs. Asta va duce la limitarea produselor, cantitativ.

Din cauza schimbărilor climatice, actualul lanț de aprovizionare economic va deveni falimentar și nu va putea să susțină nevoile crescute ale populației care se va dubla. Din cauza șocurilor climatice — secetă, inundații —, precum și a modului de cultivare, avem nevoie de o schimbare treptată a sistemului în următorii ani. Dacă totul va rămâne la fel, vom asista la raționalizări, penurii și prețuri tot mai mari.

Citește și: 

• Schimbările climatice și impactul asupra industriei producătoare de whisky
• GÂNDUL GREEN | Betonul, asfaltul și poluarea încălzesc și mai rău orașele. Ce este insula de căldură? (VIDEO)
• GÂNDUL GREEN | Căldura va face prăpăd în sudul țării în deceniile ce urmează. Și nu doar vara! Vine urgia!
• Cum pot fi reduse emisiile investind în infrastructura feroviară din Romania
• 2022, un an cu agricultura măcinată de schimbări climatice

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele