Enzima care ar reduce emisiile de metan biogenic cu peste 80% și rolul esențial al algelor roșii

În industria agriculturii, bovinele reprezintă cea mai mare pondere a emisiilor de gaze de seră. Potrivit specialiștilor, este tipul de gaz de seră emis care reprezintă o problemă semnificativă pe termen scurt și mediu. Metanul biogenic – care are caracteristici diferite față de cel fosil – este de 28 de ori mai potent decât dioxidul de carbon.

Metanul biogenic poate rămâne în atmosfera pentru o perioadă de aproximativ 12 ani. Datorită faptului ca este parte a ciclului de carbon biogenic, metanul biogenic ajunge, în ultimă instanță, să fie carbon reciclat. Concluzia este că vacile și bovinele, în general, reprezintă o sursă majoră a unui gaz de seră extrem de potent cu o durată de viață de peste un deceniu.

O vacă poate emite în jur de 100 kg de metan anual în urma digestiei, ceea ce – raportat la numărul de bovine (în jur de 1.5 miliarde) la nivel global – duce la emisii a circa 150 milioane de tone de metan. Având în vedere potența crescută a metanului raportat la carbon (de circa 28 ori), putem vorbi de emisii echivalent a circa 4.2 miliarde tone de CO2.

Prin comparație, în 2019, industria aviației – una din cele mai poluante ramuri ale transportului – era responsabilă pentru emiterea a 915 milioane de tone CO2.

O algă roșie (Asparagopsis armata) ar putea contribui la procesul de digestie al bovinelor printr-o enzimă ce ar reduce emisiile de metan biogenic cu peste 80%, relatează un studiu publicat în luna martie a acestui an. Acest lucru ar putea avea un impact major având în vedere că bovinele reprezintă cel mai mare poluator în industria alimentară.

1.468 miliarde de vaci și viței la nivel global

La nivel global sunt în jur de 1.468 miliarde de vaci și viței, Brazilia având o mare pondere (cu peste 200 de milioane), urmată de India (189 milioane) și China (peste 113 milioane).

104 țări aveau peste 1 milion de capete, România situându-se pe locul 82, cu puțin peste 2 milioane.

• Brazilia – exportul de carne de vită și industria bovinelor per total reprezintă 8.5% din PIB-ul țării. Însă în Brazilia această industrie prezintă două provocări. În primul rând sunt cantități enorme de metan biogenic emise. Crescutul excesiv al vitelor în Brazilia este considerat responsabil pentru 80% din defrișările masive în zona pădurilor Amazonului, fapt ce reprezintă o problema majoră de securitate națională atât în Brazilia cât și la nivel global, ținând cont de impactul incendiilor devastatoare din Amazon în 2019, notează Vlad-Radu Zamfira pentru Infoclima.
• India – deși numărul bovinelor este mai mic decât cel din Brazilia, datorită contextului cultural acestea au o durata de viață mai îndelungată. Această situație rezultă în ani suplimentari în care animalele vor emite sute de kilograme de metan anual.
• China – creșterea constantă a populației de asemenea rezultă în creșterea cererii de hrană, bovinele reprezentând o resursă principală a agriculturii chinezești. Ermias Kebreab, profesor în zootehnie, declara că până în 2050 în Asia cererea pentru carne de vită va crește cu 300%.
• Uniunea Europeană – conform unei analize a celor de la Greenpeace creșterea animalelor și a bovinelor (inclusiv al impactului hranei lor)  produc mai multe gaze de seră decât toate mașinile (cu masa de sub 3.5 tone) din întreaga uniune.

68% din terenurile agricole la nivel global sunt folosite pentru creșterea animalelor

Activiștii pentru drepturile animalelor de-a lungul ultimelor decenii au insistat pentru eliminarea cărnii roșii (în principal de vita) din alimentatie, iar conform unui studiu al celor de la BBC impactul reducerii numărului de animale crescute ar fi semnificativ, ținând cont că 68% din terenurile agricole la nivel global sunt folosite pentru creșterea animalelor.

Un scenariu pur ipotetic ar sugera că dacă fiecare persoană ar deveni vegetariană până în 2050 emisiile din agricultură și legate de industria hranei ar scădea cu peste 60%.

Desigur putem avea un impact și la nivel individual reducând consumul excesiv de carne roșie care poate fi dăunător pe termen lung pentru sănătatea noastră dar și a planetei. Câțiva pași pot fi făcuți in aceasta privință pentru a reduce sau chiar elimina consumul de carne roșie.

În prima fază, o soluție de tranziție ar fi înlocuirea cărnii roșii (vită, miel etc.) cu alternative mai sănătoase precum peștele.

Apoi daca este posibil axarea pe o dieta flexitariană (centrată pe consumul de fructe, legume dar care permite consum moderat de carne). O analiză mai detaliată despre impactul sistemului alimentar asupra schimbărilor climatice cât și despre soluțiile pe care le avem la îndemână la nivel individual putem descoperi în materialul scris de Lorena Axinte.