Femeile, VULNERABILE în fața efectelor negative ale schimbărilor climatice

Un raport european referitor la impactul schimbărilor climatice asupra populațiilor vulnerabile din țările în curs de dezvoltare arată că – în raport cu bărbații – femeile sunt mai afectate de schimbări climatice, de muncile agricole pe care le desfășoară, dar și de discriminarea cu care se confruntă când vine vorba de accesul la servicii de sănătate a reproducerii, de educație și formare profesională sau de participare în procesul decizional.

80% dintre persoanele strămutate ca urmare a schimbărilor climatice sunt femei și copii, conform aceluiași raport – categorii care sunt mai vulnerabile în fața efectelor negative ale schimbărilor climatice.

Situația strămutării este cu atât mai dificilă când lor li se încalcă adeseori  drepturile fundamentale – fiind victime ale traficului de persoane și ale exploatării sexuale, apoi plasate în adăposturi nesigure și supraaglomerate.

EXCLUSIV Crin Antonescu a fost la negocieri la Guvern. CONDIȚIA impusă pentru a candida la alegerile prezidențiale

13:52

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

Femeile întâmpină dificultăți mai mari, inclusiv un risc mai ridicat de a-și pierde viața în dezastre naturale.

Atingerea egalității de gen și combaterea schimbărilor climatice – acestea sunt două dintre cele 17 obiective globale de dezvoltare durabilă adoptate de Organizația Națiunilor Unite pentru perioada 2016 – 2030. La prima vedere diferite, aceste două obiective sunt strâns legate, deoarece schimbările climatice adâncesc inegalitatea socială și economică veche de secole dintre cele două sexe.

Un motor al inegalităților în materie de sănătate

Schimbările climatice sunt, de asemenea, un motor al inegalităților în materie de sănătate. Femeile sunt mai vulnerabile la schimbările climatice din cauza fiziologiei mai fragile, a venitului mediu mai mic, a poziției de dependență în societate, a activităților specifice de îndeplinire a sarcinilor familiale etc. La nivel mondial, dezastrele naturale, cum ar fi seceta, valurile de căldură, inundațiile și furtunile ucid mai multe femei decât bărbați – femeile tinere fiind afectate în mod special, notează Anca Iosif și Vlad Radu Zamfira pentru Infoclima.

Gradul de toleranță la căldură al femeilor este unul mult mai scăzut comparativ cu cel al bărbaților. Valurile de căldură, de exemplu – perioade de mai multe zile cu temperaturi ridicate ale aerului, care devin tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice –, pot provoca perturbări ale ciclului menstrual. Acest lucru este cu siguranță observat de multe femei din sud-estul Europei (mai ales în țări precum România și Bulgaria) și în timpul verii, în parte datorită condițiilor socio-economice.

Perioadele extreme de căldură sunt, de asemenea, asociate cu o creștere a mortalității care la femei se dovedește a fi mai mare decât la bărbați în toate grupele de vârstă. Potrivit unui studiu publicat în 2012, care a analizat rezultatele mortalității cauzate de valurile de căldură în nouă orașe europene ce au inclus Londra, Paris și Roma, decesele femeilor au fost semnificativ mai mari.

Este interesant faptul că această observație se aplică în Europa, în timp ce mai multe studii din SUA și Australia au constatat că bărbații sunt mai predispuși să moară în timpul valurilor de căldură decât femeile. Cercetătorii dau exemplu majoritatea timpului pe care bărbații îl petrec la muncă sau socializând în aer liber în SUA, precum și, în parte, izolarea socială cu care se confruntă mulți bărbați în vârstă din această țară.

De ce sunt femeile mai susceptibile valurilor de caldură?

Toleranța mai scăzută la căldură a femeilor se explică prin faptul că acestea au o temperatură a corpului și a pielii mai ridicată și sunt mai puțin tolerante la căldură decât bărbații. În țări precum India – unde încă sunt delimitări stricte în cadrul gospodăriilor, dar și mediilor de lucru între munca bărbaților și cea a femeilor –, desfășurarea unei activități în aer liber sau în interior precum gătitul, dar și purtarea anumitor haine de către femei (India se mândrește cu o industrie de țesut foarte bună, deoarece îmbrăcămintea națională este adaptată la condițiile climatice ale țării), pot spori și mai mult impactul negativ al vremii calde.

Deosebit de sensibile la căldură sunt femeile însărcinate, din cauza riscurilor legate de deshidratare. Căldura extremă este, de asemenea, asociată cu rezultate adverse la naștere, cum ar fi nașterea prematură, greutatea mică la naștere, nașterile de copii morți și mortalitatea infantilă ridicată. Nou-născuții și copiii mici sunt, de asemenea, foarte sensibili la temperaturile ridicate ale aerului, deoarece capacitatea lor de a-și regla temperatura corpului este limitată.

Secetele sunt o consecință directă a încălzirii globale,  care se preconizează că vor fi din ce în ce mai frecvente și mai prelungite și vor duce la deșertificarea unor zone extinse. La nivel mondial, se estimează că, în urma modificării tiparelor și cantităților de precipitații, a creșterii evaporării și a creșterii populației, până la sfârșitul secolului, un număr suplimentar de 1-4 miliarde de persoane vor fi afectate de secetă. Sărăcia hidrică îi obligă pe oameni să bea din surse care pot fi contaminate biologic și toxicologic.

În mod tradițional, în varii zone ale Africii, Asiei dar si Europa, femeile asigurau și încă asigură apa pentru familie și sunt expuse unui risc crescut de a contracta boli transmise pe calea asta. Secetele sunt asociate cu mai mult timp petrecut în căutarea surselor de apă și mai puțin timp pentru alte activități. S-a estimat că, în timpul sezonului secetos în zonele cu deficit de apă, 30% sau mai mult din cheltuielile zilnice de energie ale femeilor din India sunt cheltuite pentru a aduce apă.

Munca manuală asociată cu aducerea apei expune femeile la riscul de deteriorare cumulativă a coloanei vertebrale și a gâtului, ceea ce duce la dureri cronice. Parcurgerea unor distanțe lungi în căutarea apei (o situație din păcate încă întâlnită, mai ales în multe zone rurale ale României) crește expunerea la stresul termic și pune în pericol siguranța femeilor din cauza riscului de infracțiuni violente. Lipsa apei potabile și a unei infrastructuri sanitare adecvate reprezintă, de asemenea, provocări grave pentru sănătatea femeilor, în special în timpul menstruației și al sarcinii, când igiena are o importanță deosebită.

Femeile se confruntă cu o mortalitate disproporționată în timpul dezastrelor naturale de origine meteorologică

Femeile se confruntă cu o mortalitate disproporționată în timpul dezastrelor naturale de origine meteorologică, iar în cazul supraviețuitorilor, speranța de viață este redusă. Uneori, chiar și diferențele culturale și purtarea de îmbrăcăminte tradițională pot fi un factor – de exemplu, potrivit unui studiu realizat despre Bangladesh, așteptările culturale ca femeile să poarte sari (o rochie lungă care poate restricționa mișcarea) pot îngreuna scăparea femeilor de inundații. Un alt studiu, tot în Bangladesh, a constatat că, după o inundație din 1998 în Dhaka, femeile au fost mai puțin predispuse decât bărbații să își părăsească locuințele pentru a căuta îngrijiri medicale. Cercetătorii sugerează că acest lucru este poate fi legat de normele culturale care le împiedică pe femei să își părăsească locuințele fără un însoțitor de sex masculin.

Ca urmare a dezastrelor meteorologice, femeile și fetele (în special cele care trăiesc în condiții socio-economice mai sărace) sunt expuse unui risc mai mare de violență fizică, sexuală și domestică. Un studiu realizat în Noua Zeelandă a constatat că cazurile de violență domestică au crescut după inundațiile din 2004. Un studiu pentru ActionAid Bangladesh a observat, de asemenea, o creștere a violenței împotriva femeilor după inundațiile din 2007.

Femeile pot fi separate de familie, prieteni și alte comunități de sprijin și evită adesea adăposturile de teama abuzurilor. Femeile sărace, singure, în vârstă, adolescentele și femeile cu handicap sunt adesea cele mai expuse riscului, deoarece au mai puține resurse personale, familiale, economice și educaționale la care să apeleze pentru protecție, asistență și sprijin. Aceiași factori de risc sunt corelați cu un risc mai mare de tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia și anxietatea, de care femeile suferă în general mai des decât bărbații.

Conform aceluiași studiu de la ActionAid, femeile sunt mai predispuse să își piardă locul de muncă și le este mai greu să se redreseze din punct de vedere economic și financiar după dezastre. Adesea, locurile de muncă disponibile sunt doar în construcții și în recuperarea post-dezastru, care sunt domenii dominate în mod tradițional de bărbați.

Femeile însărcinate și nou-născuții, vulnerabilitate crescută

Inundațiile sunt asociate cu un risc crescut de naștere prematură și de greutate mică la naștere la nou-născuți, fenomene observate după uraganul Katrina din 2005 și inundațiile din Dakota de Nord din 1997. Inundațiile le expun pe femeile însărcinate la un risc crescut de expunere la toxine de mediu și la mucegaiurile din mediul înconjurător, acces redus la alimente și apă sigure, stres psihologic.

Alte riscuri pentru mame sunt anemia, eclampsia (o afecțiune acută care pune în pericol viața femeii însărcinate, caracterizată prin crize tonico-clonic, care implică pierderea cunoștinței și căderea în comă) și avortul spontan.

Siguranța și securitatea alimentară

Femeile sunt sensibile la efectele schimbărilor climatice asupra siguranței și securității alimentare din cauza nevoilor sporite în timpul menstruației, sarcinii și alăptării. Aceste deficiențe nutriționale pot fi exacerbate de practicile culturale predominante care acordă prioritate nutriției copiilor și bărbaților în vârstă. Malnutriția, cu anemia care decurge din aceasta, este foarte răspândită în rândul femeilor și copiilor din India.

Deficitul de micronutrienți este asociat cu deficiențe cognitive, cum ar fi atenția redusă, memoria slabă, probleme emoționale și comportamentale și percepția senzorială afectată (articolul integral pe Infoclima).

În țările cu economii emergente femeile sunt principalele producătoare agricole, responsabile pentru producerea a 60-80% din alimente. Mijloacele lor de trai și nutriția sunt amenințate atunci când condițiile climatice în schimbare reduc randamentele și compromit culturile. India este cea mai mare țară agrară și aici se așteaptă ca sectorul agricol să sufere cele mai mari pierderi din cauza încălzirii globale, ceea ce va afecta direct bunăstarea socio-economică a femeilor.

Citește și:

Raportul Lancet Countdown | Consolidarea SISTEMULUI DE SĂNĂTATE poate asigura un viitor în care populațiile lumii vor supraviețui și prospera

Cum putem economisi ENERGIE în locuințele noastre?

Global vs local și abordarea pragmatică în combaterea SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

EXCLUSIV VIDEO | Independența energetică a României. Expert: ”Va fi o luptă destul de dificilă, România trebuie să găsească o soluție pentru următorii 10 ani, dacă ne vom ține de treabă”

EXCLUSIV VIDEO | Specialist în energie: ”Mixul energetic, gândit bine, înseamnă 7-10 ani. Insecuritate și prețuri mai ridicate”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele