Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat, în emisiuena GÂNDUL GREEN, care este impactul extrem de nociv asupra mediului pe care în poate avea uleiul alimentar folosit și care ajunge în natură, dar și variante de soluții pentru a evita acest lucru.
Uleiul de gătit folosit este o mare problemă pentru mediul înconjurător, dacă este aruncat în sistemul de canalizare. De ce este necesar să-l reciclăm, ce se poate face cu el și care sunt propunerile, inclusiv legislative, pentru a crește gradul de colectare, a vorbit în emisiunea GÂNDUL GREEN invitatul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Asociația a lansat recent proiectul „Stop aruncării uleiului alimentar uzat” prin care își propune să crească gradul de conștientizare în rândul românilor privind impactului devastator pe care deversarea uleiului alimentar uzat îl poate avea asupra mediului și să contribuie la informarea consumatorilor asupra beneficiilor pe care colectarea lui corectă le poate avea asupra vieții de zi cu zi prin creșterea calității apei potabile și a aerului. În plus, susțin specialiștii AEI, folosirea uleiului alimentar uzat în producerea de energie din surse regenerabile, va face posibilă îndeplinirea țintelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon.
„Ce trebuie să conștientizăm în primul și în primul rând este că uleiul, odată ajuns în apele de suprafață sau în apele subterane, reprezintă în foarte important și un foarte mare poluator. Conform studiilor, un litru de ulei poate să polueze până la un milion de litri de apă, iar recuperarea acestui ulei nu e neapărat o treabă ușoară, iar mediul este puternic afectat”, a subliniat Dumitru Chisăliță, detaliile efectele nocive.
Un milion de litri de apă este cantitatea care reprezintă necesarul de supraviețuire al unui adult pe o durată de 14 ani. Este unul dintre motivele pentru care asociația atrage atenția că este foarte important să ducem uleiul uzat la centrele speciale de colectare.
Cifrele asociației privind utilizarea uleiului alimentar uzat pentru producerea de biocombustibil arată că România este abia la începutul implementării unui sistem de colectare a uleiului gătit folosit, cantitatea colectată având un potențial de creștere foarte mare, estimat la 40% doar în sectorul profesional.
Din datele prezentate de Planul național de gestionare a deșeurilor și Planurile județene de gestionare a deșeurilor reiese că la nivelul României cea mai mare cantitate de ulei alimentar uzat colectată a fost de 25.000 tone (în 2013). Totuși, aceasta reprezintă doar 15% din totalul uleiului vegetal consumat la nivel național, iar la aceste cantități se adaugă unele uriașe de uleiuri tehnice care sunt consumate în Romania, potrivit unei informări a asociației. La nivel european, Elveția și Germania stau cel mai bine la colectarea uleiului uzat, iar în Uniunea Europeană se colectează per total cam 1,2 kg ulei uzat pe cap de locuitor, adică jumătate din cantitatea estimată.
Potrivit asociației, uleiul de gătit folosit are efecte semnificative asupra mediului, respectiv:
Deşeurile de grăsimi și ulei alimentar nu numai că dăunează mediului înconjurător, dar depunerea acestora pe pereții sistemului de canalizare provoacă obturări regulate, coroziune mai rapidă și au influență negativă asupra funcționării instalațiilor și stațiilor de pompare sau epurare a apelor uzate, ajungându-se la blocarea și distrugerea acestora. Frecvența de curățire și întreținere a stațiilor de epurare, pompare, instalațiilor și sistemului de canalizare este de cinci ori mai mare decât ciclul normal. Aceasta duce la o creștere enormă a costurilor comunitare. Eliminarea acestor efecte nefavorabile este posibilă dacă acest tip de deșeuri este colectat selectiv, tratat, filtrat și reintrodus în circuitul economic sub altă formă, potrivit unei analize realizată de specialiștii maimultverde.ro.
Se pot colecta uleiurile alimentare uzate folosite de floarea soarelui, de palmier, de rapiță, de soia sau de măsline. Procesul de reciclare constă în mai multe etape: uleiul colectat trece printr-un sistem de purificare, iar după această etapă de eliminare a impurităților, lichidul rezultat ajunge la o uzină de producție. Prin prelucrarea uleiului alimentar uzat se produce biocombustibil (componentă bio pentru motorină), săpunuri bio sau lumânări.
Dacă se produce biocombusibil din această sursă, terenurile agricole cu rapiță, de exemplu, pot fi folosite pentru alte culturi.
„Dacă până nu demult, la nivelul UE se vorbea de așa-numita generație de biocombustibil de categoria 1, care erau biocombustibili obținuți din plante, în momentul de față Europa – directivele europene – vorbește foarte mult de faptul că trebuie să renunțăm de la a produce biocombustibil din plante și să trecem la biocombustibil prin alte soluții, astfel încât să nu mai grevăm practic terenurile pe care putem să cultivăm alimente. Acel altceva poate fi acest ulei alimentar uzat, care, dacă ar fi colectat, printr-o destul de simplă procedură petrochimică am putea să ajungem să îl completăm și să îl introducem în mașinile, rezervoarele noastre”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Se estimează că 170.000 de tone de ulei sunt vândute anual în România, iar datele privind cantitatea colectată și reciclată sunt destul de puține. „Ultima cifră vehiculată este că circa 1% din uleiul folosit este colectat. Iar colectările din acest moment din România sunt colectări care se fac în mod individual, în general sunt activități private ale unor societăți comerciale, benzinării, retaileri care au luat inițiativa de a colecta uleiul uzat, uneori cu o compensare a celor care îl aduc”, a explicat Dumitru Chisăliță. Inițiativele sunt „destul de răzlețe, private, aleatorii” și care nu rezolvă, practic, problema poluării pe care o generează.
Potrivit unui ghid informativ al AEI, primul Centru de Colectare Ulei Uzat Alimentar și Grăsimi Uzate Alimentare din România a fost înființat, acum mai bine de 10 ani, după cum anunțau specialiștii de la maimultverde.ro. Proiectul „OLI” venea în sprijinul cetățenilor bucureșteni, oferind servicii de colectare, manipulare și transport gratuit a deșeurilor de ulei uzat alimentar și grăsimi uzate alimentare.
Acum, există mai multe companii cu tradiție în colectarea uleiului uzat de bucătărie, conform unei liste cuprinzătoare, întocmită de goldsite.ro, preluată de AEI:
În București, există 12 hipermarketuri Carrefour care colectează ulei uzat:
BĂNEASA – Sos București-Ploiesti, Nr. 44A, Sector 1
BERCENI – B-dul Metalurgiei, Nr. 12-18, Sector 4
CHIAJNA – Autostrada București-Pitesti, km 11,4
COLENTINA – Șos. Colentina, Nr. 426-426A, Sector 2
COLOSSEUM – Șos. Chitilei, Nr. 284, Sector 1
CORBEANCA – Calea București, Nr. 2 bis, Balotesti
MEGAMALL – B-dul Pierre de Coubertin Nr. 3-5, Centrul Comercial Mega Mall, nivelul -1, Sector 2
ORHIDEEA – Splaiul Independenței, Nr. 210-210B, sector 6
PARKLAKE – Str. Liviu Rebreanu, Nr. 4, Sector 3
UNIRII – B-dul Corneliu Coposu, Nr. 2, Sector 3
VERANDA – Str. Ziduri Moși Nr. 23, Sector 2
VULCAN – Str. Mihail Sebastian Nr. 88, Sector 5