GÂNDUL GREEN. România și reciclarea. Soluții la problema deșeurilor date de experți din domeniu
Reciclarea este singura șansă să salvăm planeta și să trăim într-un mediu mai curat. Când vorbim de reciclare, însă, România stă foarte prost la acest capitol, fiind codașa Europei. Iar asta este o problemă ridicată tot mai des de ONG-urile de mediu. La GÂNDUL GREEN, miercuri, 30 septembrie, experți în domeniu ca Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurii, Constantin Damov, președinte Green Group, și Cristian Lazăr, director general Greenpoint au dezbătut ce este de făcut în acest caz.
Dar, pentru a înțelege mai bine ce pericol ne paște pe toți, trebuie să cunoaștem că sticla se descompune într-un milion de ani! Hârtia și cartonul se degradează în trei luni, iar țesăturile, între șase luni și un an. Reciclarea este singura șansă să salvăm planeta și să trăim într-un mediu mai curat, oferind un viitor mai bun copiilor noștri. Anual, România consumă anual 700.000 de tone de sticlă, dar reciclează doar 70.000 de tone, prea puțin. Pentru români, nici reciclarea deșeurilor electrice nu este vreo prioritate, deși se dau bani pentru asta; electrocasnicele sunt și cele mai periculoase pentru mediu, căci se descompun în, atenție, două milioane de ani!
Constantin Damov: „Incendiile de la gropile de gunoi, provocate de sticlă”
Constantin Damov, președintele Green Group, explică procesul de reciclare naturală: „Avem două tipuri de deșeuri – biodegradabile, acelea care provin din lemn, mâncare, cele procesate de natură, pe care ea le dezintegrează. Și există și fluxul tehnic, obiecte pentru ușurarea traiului, pe care natura nu le înțelege, adică plastic, sticlă și compuși chimici. Aici trebuie să intervină omul, să întoarcă materialele spre a fi transformate în nutrienți care pot fi redați naturii”.
Expert în domeniu, Damov arată că, „la nivel mondial, se spune că nimic nu este deșeu, este resursă. Deja se vorbește de managementul resurselor, nu managementul deșeurilor. Ba există și o viață a reciclării. De exemplu, cartonul și hârtia pot fi reciclate de cel mult șapte ori. Sticla, de un milion de ori!”. Concluzia trasă de Constantin Damov este că, „prin reciclare, recuperăm materia, iar când nu mai putem recupera materia, recuperăm energia. Când nu mai putem recicla, folosim deșeul (anvelope) pentru energie (…) Incendiile de pe gropile de gunoi sunt provocate de efectul de lupă dat de sticlă”.
Un punct de vedere pertinent a oferit și Cristian Lazăr, director general la Greenpoint, care ne reamintește că „am fost educați cu reciclarea, dar am fost prost învățați după Revoluție”.
Românii au intrat în Uniunea Europeană, s-a aliniat la standardele Occidentului, dar „ne-am trezit că trebuie să facem o activitate pe care nu am făcut-o niciodată, adică să reciclăm selectiv. Reciclarea și sortarea deșeurilor nu sunt ieftine, însă autoritățile nu au adoptat instrumente economice. Nu este o legislație prea bună”.
Mircea Fechet: „Guvernul Orban va scoate din uz 5 din cele 6 miliarde de recipiente”
Chestionat prin videoconferință, Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurii, a arătat că România este codașa Europei când vine vorba de colectarea selectivă a deșeurilor.
„Din nefericire, fie că vorbim despre colectarea selectivă sau de centrele de reciclare, România nu se află într-o situație foarte bună. Suntem codașii Europei! Mă sperie și tendința în domeniu. În materia colectării selective, de cinci, șase ani încoace există o stopare în acest proces, de 13-14% la nivel național. În plus, mai constatăm și că municipiul București, care generează 25% din deșeurile țării, are un grad mai mic de selectare/ colectare decât media pe țară!”, zice Fechet.
Sunt soluții? Sunt, susține Mircea Fechet, care dă asigurări că Guvernul Orban „și-a propus ca în 2021 să implementeze un sistem care va putea recicla miliarde de sticle anual. Românii vor putea recupera garanția la magazine ori de câte ori vor cumpăra acele recipiente. Astfel, vom scoate din uz cinci din cele șase miliarde de recipiente din piață!”. Însă, secretarul de stat atrage atenția asupra unui pericol: „Văd primari care promit taxă 0 sau 2 lei la salubritate. Asta nu poate să însemne decât colectare la grămadă a deșeurilor, care vor fi îngropate undeva și vor dăuna generațiilor viitoare”.
În încheiere, Constantin Damov a oferit câteva soluții la problemele cu care țara se confruntă în domeniul reciclării: „Eu aș crește taxa de gunoi la groapă. Sunt țări în care taxa trece de sute de euro. Eu asta aș face. Apoi, aș face din economia circulară un subiect comun al Ministerului Mediului și al Ministerului Economiei. Avem reciclatori buni în România. Țara noastră ar putea deveni reciclatorul principal al UE, o dată cu dispariția Chinei din joc. Aș pune, după IT, și reciclarea ca prioritate a autorităților; industria de reciclare e a doua, ca viteză de dezvoltare, după IT!”.
Așadar, soluții există, dar sunt greu de pus în practică!