Google Gemini vs. oamenii de știință. Ce crede GOOGLE despre schimbările climatice: „Va crește frecvența tornadelor în România?”

Programele de inteligență artificială de tip ChatBot devin din ce în ce mai performante și mai abile în a putea replica pe cât posibil limbajul uman, inclusiv în zona științifică. Într-un material anterior am comparat răspunsurile a câtorva întrebări către ChatGPT și reacția cercetătorilor InfoClima. ChatGPT a oferit un “bagaj mixt” de răspunsuri.

Cu această ocazie, am vrut să testăm Gemini, un program similar, însă unul conectat la Google, motor de căutare aproape omniprezent pe telefoanele, tabletele și PC-urile noastre.

Google Gemini (inițial denumit Bard) este un chatbot de inteligență artificială generativă conversațională dezvoltat de Google, conceput ca un răspuns direct către ChatGPT.

Gemini poate oferi răspunsuri actualizate în timp real, derivate din arhiva motorului de căutare Google, însă în acest moment nu are facilități precum un detector de plagiat.

Ce sunt schimbările climatice?

Google GEMINI:

Schimbările climatice sunt schimbările pe termen lung ale mediului înconjurător, care includ temperatura, cantitatea de precipitații și alte aspecte ale climei. Schimbările climatice pot fi cauzate de o varietate de factori, inclusiv erupțiile vulcanice, schimbările în orbita Pământului și activitatea umană.

Activitatea umană este cel mai important factor care contribuie la schimbările climatice actuale. Când ardem combustibili fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazul natural, eliberăm gaze cu efect de seră în atmosferă. Gazele cu efect de seră captează căldura solară, ceea ce duce la încălzirea globală.

Încălzirea globală are o serie de efecte negative asupra mediului, inclusiv:

— Creșterea nivelului mării, care poate inunda zonele de coastă
— Schimbări în modelele de precipitații, care pot duce la secete sau inundații
— Extincția de specii
— Bolile transmise de insecte
— Conflicte și migrații

Oamenii de știință sunt de acord că schimbările climatice sunt o problemă gravă și că trebuie să luăm măsuri pentru a le atenua. Există o serie de lucruri pe care le putem face pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, inclusiv:

— Reducerea consumului de energie
— Investirea în energie regenerabilă
— Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și vehiculelor
— Plantarea de copaci

Schimbările climatice sunt o problemă complexă, dar este una pe care trebuie să o abordăm. Prin acțiunile noastre, putem contribui la protejarea mediului și la asigurarea unei lumi mai sănătoase pentru noi și pentru generațiile viitoare.

Chiar dacă răspunsul la această întrebare nu este în sine greșit, este însă un răspuns foarte general. Putem înlocui “România” din întrebare cu aproape orice altă țară din Europa iar răspuns va fi în continuare unul corect. Ce este interesant la acest răspuns este ultimul paragraf (care nu este legat strict de întrebare). În acest paragraf Google Gemini atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră.

Dr. Bogdan Antonescu

Va crește frecvența tornadelor în România?

Google GEMINI:

Este posibil ca frecvența tornadelor în România să crească în viitor, ca urmare a schimbărilor climatice. Încălzirea globală duce la o creștere a temperaturii medii a aerului, ceea ce creează condiții favorabile formării tornadelor. De asemenea, schimbările climatice pot duce la o creștere a intensității tornadelor, ceea ce le poate face mai periculoase.

Cu toate acestea, este important de menționat că tornadele sunt fenomene meteorologice rare și imprevizibile. Este imposibil de spus cu certitudine dacă frecvența tornadelor va crește în România sau nu. Cu toate acestea, este important să fim conștienți de riscul tornadelor și să luăm măsuri de precauție pentru a ne proteja în cazul unei tornade.

Încă nu avem un răspuns clar legat de schimbarea frecvenței de apariție a tornadelor sub influența schimbărilor climatice. De exemplu, există studii pentru Statele Unice care indică o creștere în viitor a frecvenței de apariție a supercelulelor, furtunile care sunt în general asociate cu formarea tornadelor. În Europa, faptul că tornadele sunt prezente în mass-media mai mult ca în trecut se datorează creșterii gradului de conștientizare pentru aceste fenomene și unei mai mari ușurințe de a raport tornadele. Răspunsul furnizat de Gemini este unul speculativ dar nu este neapărat incorect. Interesant este că răspunsul include și informații despre risc și măsuri de precauție. (Prin studiile mele pentru România și pentru Europa am indicat faptul că riscul asociat tornadelor nu trebuie ignorat și că trebuie luate măsuri pentru a reduce acest risc.) 

Dr. Bogdan Antonescu

Poți da câteva exemple de tornade care au produs pagube însemnate în România? Care a fost cea mai severă tornadă raportată în România?

Google GEMINI:

• Tornada din 1985 în județul Suceava. Această tornadă a provocat pagube însemnate în mai multe localități din județul Suceava, inclusiv în orașul Rădăuți. Tornada a distrus sau avariat peste 1.000 de case și a provocat moartea a două persoane.
• Tornada din 1990 în județul Prahova. Această tornadă a provocat pagube însemnate în mai multe localități din județul Prahova, inclusiv în orașul Ploiești. Tornada a distrus sau avariat peste 2.000 de case și a provocat moartea a trei persoane.
• Tornada din 2006 în județul Iași. Această tornadă a provocat pagube însemnate în mai multe localități din județul Iași, inclusiv în orașul Iași. Tornada a distrus sau avariat peste 3.000 de case și a provocat moartea a două persoane.

Cea mai severă tornadă raportată în România a fost tornada din 1985 în județul Suceava. Această tornadă a avut o intensitate de F5 pe scara Fujita, ceea ce înseamnă că a fost o tornadă extrem de puternică. Tornada a distrus sau avariat peste 1.000 de case și a provocat moartea a două persoane.

Aceste tornade sunt complet inventate inventate. De exemplu tornade la Iași din 2006 ar fi trebuit să fie un eveniment absolut remarcabil pentru Europa având în vedere că 3000 de case au fost distruse. Însă tornada “cea mai severă raportată în România” a distrus sau avariat doar 1000 de case. Din studiile pe care le-am realizat, în România nu au exista tornade cu intensitatea maximă pe scara Fujita (F5), aceste tornade de altfel sunt extrem de rare în Europa. (Aceasta nu exclude faptul că în România se pot forma astfel de tornade de intensitate foarte mare.) În acest caz răspunsul este absolut aberant. La o întrebare asemănătoare, ChatGPT a fost mai “subtil” în descrierea evenimentelor (la fel de fictive) fiind astfel mai “credibil” pentru cineva care nu cunoaște subiectul. 

Dr. Bogdan Antonescu

Care sunt efectele sesizabile ale schimbărilor climatice în România?

Google GEMINI:

Da, seceta și inundațiile mai frecvente sunt rezultatul schimbărilor climatice în România. Temperatura medie în România a crescut cu 1,2 grade Celsius de la începutul secolului al XX-lea și acest trend este de așteptat să continue. Încălzirea globală duce la o serie de efecte negative asupra mediului înconjurător, inclusiv:

• Creșterea nivelului mării, care poate inunda zonele de coastă
• Schimbări în modelele de precipitații, care pot duce la secete sau inundații
• Extincția de specii
• Bolile transmise de insecte
• Conflicte și migrații

România este deja afectată de schimbările climatice. În ultimii ani, țara a înregistrat o serie de fenomene meteorologice extreme, inclusiv inundații, secete și valuri de căldură. Aceste fenomene au provocat pagube materiale și economice semnificative, precum și daune mediului.

Dacă nu luăm măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, efectele schimbărilor climatice asupra României vor deveni mai severe în viitor. Țara va fi mai vulnerabilă la fenomene meteorologice extreme, iar mediul va fi mai deteriorat. Acest lucru va avea un impact negativ asupra economiei, sănătății și bunăstării populației. (articolul integral pe Infoclima)

Citește și:

Schimbările climatice, conservarea trecutului și conservarea naturii în România

Epoca schimbărilor climatice. Turismul de iarnă în România, perspective și soluții

Câteva date și idei despre 2021. O fundație pe care ar trebui să construim în 2022

Politica climatică globală. ”Noua normalitate”, speranță și dezamăgire