Industria energiei solare, o EXPANSIUNE istorică
Conform unui nou raport Global Market Outlook For Solar Power 2023 – 2027, anul 2022 va rămâne în istoria recentă ca fiind anul în care energia solară a cunoscut cel mai mare adaos de capacitate energetică, determinată de creșterea prețurilor la energie, de stabilizarea lanțului de aprovizionare și de programele de redresare post-pandemică.
ESMAP (Global Photovoltaic Power Potential by Country) pentru România ne furnizează o valoare de 3,574 kWh/m2 pe zi, iar acest lucru ne plasează pe locul 182. În ansamblu, perspectiva pentru energia solară în România este una pozitivă în ciuda numeroaselor provocări și obstacole în calea unei extinderi mai ample, legate de infrastructură, reglementare, finanțare și conștientizare publică.
Sectorul se află într-o creștere constantă (20,000 prosumatori în Septembrie 2022), numeroase parcuri solare și instalații fotovoltaice au fost construite în diverse regiuni ale țării în condițiile în care un hectar de teren echipat cu panouri solare poate genera în medie 1252 MWh de energie electrică pe parcursul unui an în România.
De notat este faptul că doar prin utilizarea a 0,22% din suprafața nepopulată a țării noastre, cu ajutorul sistemelor fotovoltaice s-ar putea asigura întreg necesarul național de energie electrică.
În 2022, la nivel global au fost înregistrați 239 GW de noi capacități solare, marcând încă un record istoric și înregistrând o rată de creștere anuală impresionantă de 45%, cea mai mare din 2016. Drept urmare, capacitatea solară totală instalată la nivel mondial a depășit pragul de 1 Terawatt la începutul anului 2022 și s-a ridicat la aproape 1,2 TW la sfârșitul anului, cu o creștere de 25% față de nivelurile din 2021.
În fiecare oră, Pământul primește o cantitate suficientă de energie pentru a susține consumul planetar pe o perioadă de un an. Deși în prezent reușim să convertim în energie electrică doar o mică fracțiune din această energie solară disponibilă, în viitor vom putea optimiza și utiliza din ce în ce mai mult această resursă, cu costuri semnificativ mai mici comparativ cu energia convențională.
Investiția în sisteme fotovoltaice este un ”must do”
În anul 2022, perturbările semnificative din lanțul de aprovizionare, consecințele persistente ale COVID-19 și presiunea inflaționistă, amplificate în parte de războiul din Ucraina, au condus la prima creștere a costului nivelat al energiei electrice (LCOE) pentru energia solară în peste un deceniu, notează Mădălina Nechifor pentru Infoclima.
Mai exact, în ceea ce privește industria solară, prețul polisiliciului a urmat o traiectorie ascendentă în ultimii doi ani, atingând un nivel maxim de aproximativ 38 USD/kg în decembrie 2022, comparativ cu puțin sub 10 USD/kg la începutul anului 2021, conform datelor furnizate de BloombergBNEF. De asemenea, prețurile altor produse din întregul lanț valoric au înregistrat o creștere rapidă.
Astfel, acest cost a crescut de la 36 USD/MWh în 2021 la 60 USD/MWh în 2023, reprezentând cea mai accentuată creștere în comparație cu alte tehnologii energetice. Cu toate astea, chiar și în urma acestei creșteri, energia solară rămâne semnificativ mai ieftină decât orice combustibil fosil sau energia nucleară, luând în considerare tendința generală de creștere a prețurilor tehnologiilor energetice.
Chiar și în aceste circumstanțe, energia solară fotovoltaică rămâne semnificativ mai accesibilă decât noile combustibili fosili și energia nucleară. În plus, prețurile materialelor au început deja să scadă în ultimele luni și este de așteptat să revină în mare parte la nivelurile pre-pandemice în viitorul apropiat.
Cheia pentru a asigura prosperitatea economică, durabilitatea și sănătatea mediului, creând în același timp noi locuri de muncă cu un aport ridicat la nivel local și oferind o mai mare autonomie energetică, precum și o reducere a sărăciei energetice, constă în implementarea unui sistem energetic eficient, bazat pe surse regenerabile și gratuite, cum ar fi energia solară.
Avem ca obiectiv național eliminarea treptată a utilizării energiei pe bază de cărbune până în 2032, ceea ce se estimează că va spori adoptarea energiei durabile, în special a turbinelor eoliene și a instalațiilor solare fotovoltaice. Potrivit prognozelor realizate de compania de date și analize ”Global Data”, se estimează că capacitatea fotovoltaică a României va înregistra o creștere semnificativă între 2021 și 2030, de la 1,39 GW în 2020 la 4,25 GW în 2030.
În comparație cu alte tehnologii de generare a energiei electrice, energia solară nu are rival în ceea ce privește expansiunea sa. Anul trecut, energia solară fotovoltaică a reprezentat două treimi din totalul noilor capacități de energie regenerabilă instalate, înregistrând cea mai mare rată de creștere (24%) în producția de energie electrică din toate tehnologiile de generare a energiei. Însă trebuie menționat că energia solară acoperă doar 4,5% din cererea globală de energie electrică, în timp ce peste 70% din această cerere este satisfăcută de surse neregenerabile.
Situația la nivel mondial pentru anul 2022
Industria energiei solare a înregistrat instalații record, iar această performanță remarcabilă a fost impulsionată în mare măsură de China, care se afirmă în mod incontestabil ca lider mondial al pieței solare.
- China a adăugat aproape 100 GW de capacități solare într-un singur an, înregistrând o rată de creștere anuală uriașă de 72%.
- Statele Unite ale Americii au traversat un an plin de turbulențe, dar au reușit să-și păstreze poziția de a doua cea mai mare piață solară din lume ca mărime, în ciuda unei scăderi anuale de 6%, ajungând la 21,9 GW de noi capacități instalate. În același timp, India a continuat procesul de revenire, înregistrând o creștere semnificativă de 23% și adăugând 17,4 GW de capacități solare noi.
- Raportându-ne la primele cinci țări, Brazilia a înregistrat o creștere semnificativă, dublându-și rata de instalare și adăugând 10,9 GW de capacități solare noi. În același timp, Spania a devenit cea mai mare piață solară din Europa, adăugând 8,4 GW de noi capacități. La nivel regional, dominația Chinei a contribuit la creșterea cotei din regiunea Asia-Pacific la 60%, în timp ce Europa a menținut o cotă stabilă de 19%, iar America de Nord a înregistrat o scădere la 17%.
- Australia continuă să fie în fruntea clasamentului în ceea ce privește capacitatea solară instalată pe cap de locuitor, cu o valoare impresionantă de aproximativ 1,2 kW/cap de locuitor. De asemenea, Olanda a depășit pragul de 1 kW/cap de locuitor, alăturându-se astfel țărilor cu performanțe remarcabile în acest domeniu. Aceste cifre sunt semnificativ mai mari decât media globală estimată de 144 W/cap de locuitor.
- Expansiunea puternică a sectorului solar a generat un număr record de piețe solare, în principal în țările „dezvoltate”. Numărul de piețe solare la scară GW, adică țările care au instalat cel puțin 1 GW de capacitate solară, a crescut de la 17 în 2021 la 26 în 2022. Conform raportului, se estimează că numărul de piețe la scară GW va ajunge la 32 în 2023, 39 în 2024 și cel puțin 53 în 2025.
Previziuni pentru România
Situația din România legată de energia solară este una promițătoare. În ultimii ani, s-au înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea și implementarea sistemelor de energie solară în țară precum:
- Numeroase parcuri solare și instalații fotovoltaice au fost construite în diverse regiuni ale țării, contribuind la creșterea capacității de producție a energiei solare.
- Guvernul român a adoptat politici și măsuri pentru promovarea energiei regenerabile, inclusiv a energiei solare, prin intermediul unor scheme de sprijin și stimulente.
- Potențialul solar al României este considerabil, având în vedere condițiile climatice favorabile și nivelurile ridicate de radiație solară.
În România, consumul pe cap de locuitor este de aproximativ 2600 kWh/an. Pentru o populație de 19 milioane de locuitori, ar însemna un necesar anual de energie electrică de 50TWh. Împărțit la cele 8760 de ore ale unui an, rezultă o cerință medie de putere de 5700 MW.
Primul indicator ce ne arată potențialul țării noastre este iradierea orizontală globală, G.H.I., exprimată în kWh/m2. Reprezintă media zilnică a energiei solare globale primite de 1 m2 de teren orizontal, facută la nivelul întregii țări.
ESMAP (Global Photovoltaic Power Potential by Country) pentru România ne furnizează o valoare de 3,574 kWh/m2 pe zi, iar acest lucru ne plasează pe locul 182 (din 191 de țări și 18 teritorii incluse în clasament), la o primă vedere (superficială) nu foarte poziție optimistă și mobilizatoare. Se demonstrează însă prin calcul că doar prin utilizarea a 0,22% din suprafața nepopulată a țării noastre, cu ajutorul sistemelor fotovoltaice s-ar putea asigura întreg necesarul național de energie electrică.
Un alt indicator extrem de important în evaluarea potențialului fotovoltaic neexploatat al unei țări este reprezentat de suprafața echivalentă PV. Acesta indică procentul din suprafața țării care ar putea fi utilizată pentru a produce, prin instalarea de panouri fotovoltaice, întreaga cantitate de energie electrică necesară. Deși reprezintă o convenție cu un caracter mai degrabă teoretic, acest indicator are un impact ușor de înțeles și poate oferi o perspectivă asupra potențialului real al energiei solare într-o țară.
Un hectar de teren echipat cu panouri solare poate genera în medie 1252 MWh de energie electrică pe parcursul unui an
Astfel, un hectar de teren echipat cu panouri solare poate genera în medie 1252 MWh de energie electrică pe parcursul unui an în România. Având în vedere această relație direct proporțională în termeni de suprafață (exprimată în hectare), putem calcula potențialul fotovoltaic neexploatat al țării prin determinarea suprafeței necesare pentru a produce întreaga cantitate de energie electrică necesară.
Pentru a obține o estimare realistă a potențialului fotovoltaic al unei țări, este important să luăm în considerare doar zona cunoscută sub denumirea de „zonă 1”. Aceasta exclude suprafețele acoperite de păduri, ape, zonele urbane sau industriale, terenurile foarte accidentate sau aflate la distanță mare de centrele de activitate umană.
În cazul României, conform datelor furnizate de Global Solar Atlas, realizat de compania SOLARGIS, zona 1 reprezintă aproximativ 75,8% din întreaga suprafață a țării, adică aproximativ 180,000 km² dintr-un total de 237,547 km².
Cu aceste informații, putem trage concluzia că cei 400 km² necesari pentru a acoperi teoretic întregul necesar de energie al țării reprezintă doar o mică parte, adică aproximativ 0,22% din zona 1 disponibilă.
Însă există încă provocări și obstacole în calea unei extinderi mai ample a energiei solare în România. Acestea includ aspecte legate de infrastructură, reglementare, finanțare și conștientizare publică. Cu toate acestea, se observă o creștere continuă a investițiilor și interesului pentru energia solară în țară.
În septembrie 2021, în România existau aproximativ 20.000 de prosumatori înregistrați
În septembrie 2021, în România existau aproximativ 20.000 de prosumatori înregistrați. Acestea includ atât persoane fizice, cât și persoane juridice care dețin și utilizează instalații de producție a energiei regenerabile pentru consumul propriu.
- Totuși, este important să menționăm că numărul prosumatorilor poate fi în continuă creștere, întrucât interesul pentru utilizarea energiei regenerabile, în special a energiei solare, este în creștere în România.
- Este esențial să înțelegem că odată cu creșterea numărului de prosumatori nu vom avea doar o mai mare parte a energiei produse din surse regenerabile, vom contribui la reducerea dependenței de importurile de energie, spori bunăstarea consumatorilor și crește reziliența atât la nivel național cât și la nivel individual.
În ansamblu, perspectiva pentru energia solară în România este una pozitivă, iar sectorul se află într-o creștere constantă, cu potențialul de a juca un rol important în mixul energetic al țării și în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Previziuni pentru anul 2023 și nu numai
Mulți experți din domeniul energiei solare sunt încrezători că, după un an 2022 excepțional, este posibilă o creștere semnificativă și în 2023. Se pune mai degrabă întrebarea cât de semnificativă va fi această creștere, având în vedere graficul de mai jos, care evidențiază poziția dominantă a energiei solare în anul 2022.
Potrivit raportului „Global Market Outlook for Solar Power”, scenariul mediu estimează că în 2023 vor fi instalate 341 GW de noi capacități solare la nivel mondial, reprezentând o creștere impresionantă de 43%. Această creștere ar putea chiar depăși pragul de 400 GW datorită condițiilor de piață îmbunătățite.
Se preconizează că implementarea energiei solare va continua în următorii patru ani, cu 401 GW adăugați în 2024, și o piață solară de 617 GW atinsă în 2027. Astfel, capacitățile operaționale totale vor depăși 2 TW la începutul anului 2025 și vor ajunge la 3,5 TW până la sfârșitul anului 2027. Aceste proiecții indică o expansiune semnificativă a capacităților solare la nivel global.
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că în anul 2023 vor fi investite aproximativ 380 de miliarde de dolari în energia solară, depășind în premieră investițiile în industria petrolieră. Fiecare criză are caracteristicile sale unice și, deși pandemia COVID-19 a generat dificultăți în lupta împotriva schimbărilor climatice, criza energetică recentă a avut un efect opus, concentrând atenția asupra surselor de energie regenerabilă, iar energia solară a devenit un pilon principal în reducerea dependenței de sursele de energie derivate din combustibili fosili.
Citește și: