Lupta împotriva sărăciei energetice și reducerea emisiilor nocive

Studiul publicat de Institutul European pentru Energie și Politică Climatică (IEECP) arată că cazul României, investind 14.92 miliarde EUR în renovarea clădirilor, am putea reduce costurile energetice ale gospodăriilor cu 44%, crește venitul acestora cu aproximativ 4% și reduce consumul de energie cu până la 30%.

Studiul arată clar că atunci când vorbim despre reducerea emisiilor cu efect de seră, ca parte a țelurile asumate de UE, aceasta nu înseamnă că vor crește costurile pentru consumatori.

Dimpotrivă, dacă prioritizăm politici precum eficientizarea energetică a caselor sau susținerea prosumatorilor, vom putea reduce discrepanțele socio-economice și susține consumatorii vulnerabili.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

LOTO NUMERELE extrase la Tragerile Speciale de Crăciun din 22 decembrie 2024

18:50

Implementarea unei tranziții către net-zero nu înseamnă o scădere calității vieții, ci dimpotrivă

Planul European de reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră este adesea prezentat în antiteză cu bunăstarea noastră la nivel individual. Astfel, unul din argumentele des formulate de cei care se opun tranziției către o economie verde, este faptul că aceasta vine cu costuri mari, care într-un final vor fi suportate de cei mai vulnerabili consumatori. Totuși implementarea unei tranziții către net-zero nu înseamnă o scădere calității vieții, ci dimpotrivă, că aceasta va fi cuplată cu politici eficiente și bine gândite, lucru care poate duce la o reducere a discrepanțelor socio-economice.

Asta presupune ca măsurile dezvoltate și aplicate la nivel național pentru mitigarea efectelor schimbărilor climatice să fie incluzive și de ele să beneficieze gospodării cu venituri mici, care riscă să fie lăsate în urmă.

Studiul publicat de Institutul European pentru Energie și Politică Climatică (IEECP) arată  că un Green New Deal European are potențialul de a crea o societate mai justă, ceea ce ar însemna ca cele mai vulnerabile persoane din punct de vedere economic să aibă acces la încălzire ieftină din surse regenerabile, în locuințe eficiente energetic.

Studiul a analizat impactul măsurilor UE cu privire la reducerea emisiilor gazelor de seră din clădiri considerate în zona sărăciei energetice, care se întinde în 10 țări din Europa Centrală, de Est și de Sud. Studiul arată că un Green Deal European ar putea ajusta discrepanțele socio-economice dacă gospodăriile sărace energetic ar avea acces la locuințe mai eficiente energetic, adică la încălzire mult mai ieftină, curată  și sustenabilă. Cele 10 țări din în acest studiu sunt Bulgaria, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Spania, notează dr. Sorin Cebotari pentru Infoclima.

Studiul concluzionează că în cazul României, investind 14.92 miliarde EUR (din fondurile alocate prin PNRR) în renovarea clădirilor, am putea reduce costurile energetice ale gospodăriilor cu 44%, crește venitul acestora cu aproximativ 4% și reduce consumul de energie cu până la 30%.

Ce analizează studiul?

Studiul a analizat impactul politicilor Europene în domeniul construcțiilor în 10 țări. Acestea au fost alese ca studii de caz datorită faptului că majoritatea lor sunt în a doua jumătate a clasamentului cu privire la indicatori ai sărăciei energetice. În cazul României, vedem că 10% din gospodării nu-și pot permite să mențină o temperatură adecvată (caldă) în sezonul rece, circa 14% au datorii la facturile de energie și alte 10% trăiesc în locuințe ce sunt afectate de mucegai sau umiditate excesivă.

Aceste date din păcate reflectă situația înainte de începerea războiului din Ucraina și creșterea prețurilor la energie, cel mai probabil noile realități sunt și mai îngrijorătoare, iar numărul gospodăriilor care trec sub pragul sărăciei energetice a crescut.

Toate țările analizate în studiu au în comun numeroase caracteristici care determină nivelul sărăciei energetice la nivel național. Acestea includ:

• Lipsă a ofertei/competiției – un număr foarte mic de furnizori de energie;
• Sisteme de protecție socială inadecvate ce nu pot adresa probleme complexe precum cele de excludere socială;
• Un progres mult prea lent în redresarea indicatorilor sărăciei energetice (care poate fi reversat datorită efectelor pandemiei și a costurilor foarte mari ale energiei din ultimele luni). Din cele 10 țări, cele din Europa de Sud au o rată mai mare de închiriere  a locuințelor cu venit scăzut. Mare parte a acestora sunt în apartamente. În Europa Centrală și de Est, cu excepția Cehiei, gospodăriile cu venituri mici dețin locuințele respective.

Câteva concluzii relevante

În toate cele 10 țări  analizate,  prima cincime ce reprezintă grupul cel mai dezavantajat economic/sărac consumă în medie cu 28% mai puțină energie față de gospodăriile cu venit mediu ale țărilor respective. În România cifra era de 8% în vreme ce în Portugalia discrepanța era de 48%.

Acest grad mai scăzut de consum al energiei nu înseamnă că aceste locuințe sunt mai eficiente din punct de vedere al consumului de energie. Una din explicații pentru consumul redus este dat de mărimea locuințelor – gospodăriile cu venit mai mic au spațiul locativ mai mic decât gospodăriile cu venituri medii.

Un alt motiv poate fi faptul că acestea economisesc consumul de energie pentru a putea plăti facturile și de nu a rămâne restante. Datorită calității scăzute a locuințelor și electrocasnicelor din punct de vedere energetic, gospodăriile cu venituri mici consumă mai multă energie pentru asigurarea nevoilor de bază comparativ cu gospodării  cu posibilități  financiare mult mai ridicate.

Costurile încălzirii (inclusiv apă caldă) dar și răcirii locuințelor vor crește în medie cu 19% pentru grupurile cu venituri scăzute în toate aceste 10 țări până în 2050 față de nivelul anului 2019, dacă nu vor fi luate acțiuni pentru creșterea eficienței acestor locuințe.

Această creștere variază între 1.83% în Spania până la aproximativ 30% în România, Italia și Portugalia. Această creștere de prețuri este datorată în mare parte creșterii prețurilor combustibililor fosili, conform prognozelor Eu Reference Scenario 2020 cu privire la uleiul de încălzire, gaz natural, cărbune GPL ș.a.m.d.

De asemenea prețurile energiei electrice vor crește în următoarele decenii conform aceluiași raport, aceste prognoze fiind probabil subestimate, deoarece au fost făcute înaintea  actualei crize energetice.

Spre exemplu, prețul gazelor pentru gospodării în capitalele Europene a crescut cu 65% față de anul precedent. Cu excepția a doar două țări,  prețurile în capitalele respective erau mai mari în februarie 2022 comparativ cu aceeași lună a anului 2021. În 6 capitale europene prețurile au fost peste dublul, iar în una chiar triplul prețului anului anterior.

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele