Mihaela Frăsineanu, la GÂNDUL GREEN: „Trebuie să înțelegem că planeta nu este infinită și nu avem RESURSE infinite”

Trebuie să ne temperăm consumul, în special de produse de unică folosință, și să înțelegem că resursele planetei nu sunt infinite. Doar așa vom reuși să avem o economie circulară cu adevărat funcțională. Afirmația îi aparține Mihaelei Frăsineanu, consilier de stat pe protecția mediului în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului și a fost făcută la Gândul Green, emisiune susținută de Țiriac Auto.

România are o Strategie pentru economia circulară și un Plan de acțiune pentru implementarea Strategiei, însă aceasta va deveni cu adevărat funcțională când vom înțelege că risipim prea mult.

„Vom avea o economie circulară în momentul în care toți vom înțelege că risipim prea mult. Și cred că deja foarte multă lume a început să înțeleagă lucrul acesta. Consumăm prea mult, risipim prea mult și folosim mult prea multe produse de unică folosință. Și ăsta este un lucru pe care trebuie să ni-l temperăm și să înțelegem că planeta nu este infinită, resursele nu sunt infinite și că trebuie să trecem de acel procent rușinos care, din nou, ne situează la coada clasamentului UE, respectiv 1,3% din materialele recuperate din deșeuri reintroduse în circuitul economic. Este foarte adevărat că acea medie de la nivelul Uniunii Europene, de aproximativ 20% nu este nici pe departe ceea ce ne-am propus, poate și pentru că încă nu există o piață foarte stabilă și bine reglementată pentru materiile secundare recuperate din deșeuri”, a declarat consilierul de stat pe protecția mediului din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

POLITICĂ Adrian Câciu: Unii pensionaţi spun cât de corupt e sistemul, dar le-a convenit să iasă cu 40.000 pensie şi să tacă atunci când aveau probleme

18:22

CONTROVERSĂ Revolte de stradă în Congo, țara în care Horațiu Potra ducea mercenari români. Protestatarii cer „capul” președintelui

18:21

Situația se schimbă odată cu adoptarea noilor norme la nivelul european.

„Obligația de a reintroduce, din 2025, în noile ambalaje (PET-uri de unică folosință, pentru băuturi, cu o capacitate de până la 3 litri) minim 25% plastic reciclat, iar din anul 2030 minim 30%, obligația de a repara și de a reutiliza diversele componente ale echipamentelor electrice și electronice, obligația de a recupera materialele din deșeuri din construcții și desființări, implementarea regulamentului privind materiile prime critice, toate astea ne vor duce spre o economie cu adevărat circulară. Însă, până să ajungem acolo, mai avem nevoie și de câteva modificări legislative”, a continuat Mihaela Frăsineanu.

„Nimeni nu va putea spune că o anumită măsură legislativă nu a trecut prin toate analizele”

Conform consilierului de stat pe protecția mediului, România este în grafic.

„Cele 10 comisii înființate pe 10 domenii diferite, considerate a fi cele mai importante din punctul de vedere al economiei circulare, funcționează iar rolul lor este de a pune în aplicare măsurile și acțiunile necesare. Și credeți-mă că acele 10 comisii nu au în componență doar autorități publice centrale, respectiv ministere, ci și reprezentanță ai societății civile, ai mediului de afaceri, ai institutelor de cercetare, deci toate tipurile de activități specifice fiecărui domeniu, astfel încât, la final, nimeni nu va putea spune că o anumită măsură legislativă nu a trecut prin toate analizele care să o facă ușor de implementat. Mai ales  că și Strategia și Planul de acțiune la fel au fost elaborate de experți împreună cu societatea civilă, cercetători, mediul de afaceri și personal din aparatul central administrativ”, a conchis Mihaela Frăsineanu.

Întreaga emisiune Gândul Green, susținută de Țiriac Auto, poate fi urmărită AICI:

Citește și:

2024, cel mai CALD an din istoria măsurătorilor și primul în care este depășit un prag psihologic stabilit prin Acordul de la Paris

Andrei Corlan, Garda de Mediu: „CONȘTIENTIZAREA, una dintre cele mai importante componente ale protecției mediului”

Principalele OBIECTIVE ale Gărzii pe Mediu pentru anul 2025

Care ȚĂRI sunt cele mai sigure din punct de vedere climatic. Ce regiuni din România sunt cele mai afectate de schimbările climatice

Până în 2060, IERNILE viitoare ar putea fi tot mai „blânde”. Climatolog: „Nu înseamnă că iernile vor dispărea cu totul. Pot apărea furtuni de zăpadă”