Invitatul celei mai recente ediții a Gândul Green a fost ministrul Ministrul Mediului, Tánczos Barna. În cadrul emisiunii, acesta a vorbit despre planurile instituției pe care o conduce de a scădea nivelul de poluare din România, dar și despre noile standarde de reciclare pe care trebuie să le adopte statul în următoarea perioadă.
Ministrul Mediului a subliniat problemele pe care România le are în ceea ce privește calitatea aerului, spunând că este nevoie de adoptarea unor soluții cât mai rapide și eficiente.
„Am avut șansa să întru în contact cu foarte multe probleme, dar sunt sigur că în perioada următoare mă voi mai întâlni cu noutăți. Ministerul Mediului este un minister care îmi va rezerva surprize cu siguranță o bună perioada de timp. Domeniul este extrem de complex. Tot ce înseamnă protecția mediului nu este doar o problema bucureșteană, națională sau europeană. Este una dintre cele mai importante probleme la nivel mondial.
Provocările cele mai mari vin pe schimbări climatice, acolo unde tot mapamondul încearcă să își impună standarde care dacă sunt îndeplinite, vom ajunge la schimbări climatice negative mai încete. Prin atingerea acestor obiective, schimbările climatice vor exercita o presiune mai mică asupra vieții noastre de zi cu zi. Dincolo de schimbările climatice, care sunt o chestiune globală, noi, în România, avem câteva probleme extrem de grave. Am rămas în urmă în ceea ce privește protecția mediului. Avem probleme la colectarea deșeurilor, la deviere. Avem probleme foarte mari la calitatea aerului, având infringement pe această problemă, la fel cum avem și la problema precedenta.
Calitatea aerului, mai ales în zonele urbane aglomerate, este una dintre cele mai mari provocări pentru administrația locală și Ministerul Mediului. Noi încercăm să fim catalizatori, să contorlm, să ajutăm autoritățile locale să vină cu programe și soluții pe care să le implementăm împreună. Per ansamblu, concluzia generală este că în comparație cu țările din UE, am rămas în urmă”, a declarat Tánczos Barna.
Potrivit lui Tánczos Barna, este nevoie de programe bine implementate, care să crească nivelul calității aerului din marile centre urbane.
„Problema calității aerului nu este doar o problema de mass media. Aceasta este o problemă generală în marile centre urbane.
Poluarea vine în mare măsură din traficul rutier. Este vorba despre aproximativ 60%.
De asemenea, poluarea mai vine și din industrie, aproximativ 20-30%, urmată de incălizrea rezidențială.
Dacă reușim să identificăm aceste surse de poluare trebuie să luăm măsuri, trebuie să avem un plan de măsurare a calității aerului. În cazul în care planul este asumat și susținut de minister, se pot face pași în direcția bună. Bucureștiul nu are acest plan în acest moment. Trebuie pregătite programe pentru a lupta cu acest fenomen.
Pe măsurătorile oficiale se constată depășiri pe perioade de 2-3 ore, în care, în unele situații se găsește poluatorul, în timp ce în alte cazuri este de vină traficul.
Primăria Generală și cele 6 sectoare și-au luat o serie de angajamente în legătură cu îmbunătățirea calității aerului. Avem nevoie de soluții moderne și inteligente de gestionare a traficului, de controale în ceea ce privește deșeurile. Propunem soluții, parteneriate și măsuri”, a mai spus oficialul.
Ministrul a mai afirmat că principiul „poluatorul plătește” ar trebui aplicat cât mai exact în următoarea perioadă, pentru a-i responsabiliza pe oameni.
„Respectarea principiului poluatorul plătește trebuie aplicat. Trebuie luate măsuri.
Taxele sau amenzile nu sunt în scop în sine, dar pot duce la o soluționare și la direcționarea unor soluții pe termen mediu și lung.
Sunt 24 de state membre care au astefl de taxe. România trebuie să decidă. Primăriile trebuie să găsească soluții”, a afirmat Tánczos Barna.
Tánczos Barna mai spune că România trebuie să continue și programele de împăduriri. Soluțiile ar trebui să vină, spune ministrul, atât din partea puterii centrale cât și a autorităților locale.
„Plantarea pădurilor, în general, este o soluție pentru îmbunătățirea calității aerului.
În anumite zone această soluție nu este viabilă, spre exemplu, nu putem planta în centrul Bucureștiului păduri.
Programele de împădurire vor continua. Soluțiile trebuie să vină și din partea instituțiilor administrativ teritoriale.
În 2021 vom continua programul de împăduriri. Vom impaduri în zonele unde avem probleme de mediu și în zonele unde trebuie să înființăm perdele forestiere. Acolo unde este nevoie de exproprieri, trebuie să le facem.
De asemenea, unde avem nevoie de preluare de terenuri pentru împădurire, trebuie făcut. Ministerul nu are probleme de resurse, ci de disponibilitate de terenuri.
Unde avem probleme de deșertificare identificăm noi locații, identificăm primarii, unde vom intra mult mai hotărâți. Protejarea pădurilor existente este de asemenea o provocare.
Avem mari probleme, deoarece milioane de metri cubi se fură și se ard. Avem un sistem informatic care poate să vină în ajutorul tututor.
Este vorba despre Sumal 2, care va fi operațional de pe data de 31 ianuarie. Trebuie să facem ca acest program să fie funcțional, nu perfect.
Primele săptămâni vor fi grele, dar acest program va porni. El va face posibilă urmărirea masei lemnoase din pădure până la prima procesare.
Acest circuit trebuie securizat, astfel încât cei care nu fac lucrurile legal să nu aibă acces. Sistemul face posibil că fiecare transport să fie urmărit prin GPS și să avem stocurile reale. Face posibilă urmărirea camionului cu poze. Va fi greu, dar cu siguranță lucrurile se vor schimba semnificativ atunci când acest program va fi funcțional”, a spus ministrul.