Parlamentul European, undă verde Legii de RESTAURARE a naturii. „Țestoasele, balenele și pădurile reclamante pot «veni» în instanță”

Parlamentul European a adoptat recent, cu o majoritate restrânsă, proiectul de lege pentru restaurarea naturii, care definește obiective obligatorii în domenii specifice. Măsurile de restaurare vor fi implementate pe cel puțin 20% din suprafața terestră și marină a UE, până în 2030. Până în 2050 măsurile vor fi extinse la toate ecosistemele degradate. Reamintim că discuțiile despre drepturile naturii și despre schimbările climatice sunt din ce în ce mai multe, stârnind adevărate dezbateri, dar și interpretări și controverse, la nivelul opiniei publice.

Pentru viitorul umanității, trebuie să acordăm și drepturi naturii, care câștigă tot mai mult teren la nivel global

Legea – una care a făcut de-a lungul timpului subiectul mai multor discuții pro și contra-  are ca scop refacerea habitatelor și speciilor degradate de activitatea umană și de schimbările climatice.

Mai exact, potrivit infoclima.ro, noua reglementare, prima la nivel continental, care pledează pentru restaurarea naturii, ar fi absolut necesară, întrucât 81% din habitatele europene sunt în stare proastă, iar  fără refacerea lor, distrugerea biodiversității nu poate fi oprită.

SPORT Un hocheist rus este pe punctul să doboare RECORDUL de goluri din NHL

00:01

ACTUALITATE Cătălin Berenghi, de la luptător la candidat pentru prezidențiale. Trecutul controversat al celui care a amenințat-o pe judecătoarea lui Georgescu

22:48

Europa începe, de asemenea, să recunoască importanța dreptului ecosistemelor de a exista

În timp ce măsurile reale de protecție a mediului legate de drepturile naturii intră încet în vigoare și au ca rezultat răspunsuri reale, exemplul proceselor pentru climă demonstrează că eforturile continue pentru un mediu locuibil și ecosisteme sănătoase și succesele acestora se răspândesc la nivel internațional ca un bun exemplu.

În mai multe părți ale lumii, au loc deja procese în materie de climă împotriva guvernelor și companiilor, unde baza acuzațiilor este că factorii de decizie nu fac totul pentru a atenua schimbările climatice.

Daunele cauzate de criza climatică și ecologică, le resimțim din ce în ce mai mult, pe propria piele

Pentru a atenua impacturile ulterioare, cel mai recent raport IPCC, subliniază că aproximativ 30-50% din suprafețele terestre, de apă dulce și oceanică ale Pământului ar trebui protejate prin metode eficiente și juste din punct de vedere social.

„Pe baza propunerii inițiale prezentate în urmă cu mai bine de un an, legislația ar stabili obiective obligatorii din punct de vedere juridic în șapte zone specifice, de la polenizatori la ecosisteme marine, care împreună trebuie să se aplice pentru cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030.

Obiectivul a fost ridicat la 30% după conferința COP15 privind biodiversitatea de la Montreal, care este un reper din punct de vedere al mediului, astfel încât UE să poată ține pasul cu noile obiective globale, care ar garanta protecția unei treimi din planetă, până în 2030″, potrivit informațiilor infoclima.ro.

Pe baza propunerii, statele membre pregătesc un plan național de redresare pentru implementarea planurilor cuprinzătoare ale UE.

Legile de protecție a mediului nu sunt doar pe hârtie, ci ele trebuie respectate

Pe 22 iunie 2022, Comisia Europeană a propus un regulament privind refacerea naturii, care contribuie la refacerea durabilă și pe termen lung în zonele terestre și maritime ale UE.

Este important de precizat că adoptarea propunerii a fost esențială pentru realizarea obiectivelor UE în materie de climă și biodiversitate, fiind lansată o contracampanie semnificativă pentru a preveni adoptarea propunerii.

Potrivit celor care s-au opus propunerii, legea ar pune în pericol securitatea alimentară, economia, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, pădurarii și fermierii.

César Luena, raportorul care a prezentat propunerea, a declarat însă, în cadrul conferinței de presă de după vot, că această lege de restaurare a naturii este un element esențial al Pactului Verde European și urmează consensul științific și recomandările pentru refacerea ecosistemelor europene.

Să dăm drepturi naturii!

În iulie 2022 , Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție istorică care declară accesul la un mediu curat, sănătos și durabil ca drept uman universal.

Totodată, sănătatea și bunăstarea umană depind de sănătatea naturii, cu toate acestea, rolul ecosistemelor ca sistem de aprovizionare subordonat societăților și utilizarea excesivă a acestora provoacă daune ireversibile.

• La COP15 privind biodiversitatea din 2022, 200 de țări au semnat un acord pentru a promova drepturile omului și drepturile naturii și pentru a restabili biodiversitatea până în 2030, fiind primul acord internațional care sprijină obiectivele mișcării, pentru a se asigura că natura și tot ceea ce cuprinde ea – de la specii de animale și plante la râuri, munți și sol – au aceleași drepturi inerente ca și ființele umane.
• Un lucru important este acela că, în toată această luptă împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, așa-numitele „drepturi ale naturii” primesc din ce în ce mai multă atenție pe lângă drepturile omului. Baza ideii este că ecosistemele — acolo unde viața se dezvoltă și are loc — merită același drept de a exista ca și oamenii.
• În practică, aceasta înseamnă că habitatul unei specii de animale care este amenințat de o intervenție umană — cum ar fi deschiderea unei mine — este, din punct de vedere juridic, același lucru cu tulburarea liniștii în locuința unei persoane.

Drepturile naturii, fie prin prevederi constituționale, legi sau hotărâri judecătorești

Peste 30 de țări și națiuni tribale recunosc deja drepturile naturii într-o anumită formă, fie prin prevederi constituționale, legi sau hotărâri judecătorești.

Potrivit sursei citate, Panama a acordat drepturi broaștelor țestoase marine în mai 2023 pentru a le proteja de poluare și braconaj. În aceeași perioadă, Port Townsend și Gig Harbor, Washington au devenit primele două orașe din nord-vestul Pacificului care au recunoscut drepturile legale ale orcilor.

Asta înseamnă dreptul la:

• viață, autonomie, cultură, pentru o migrație liberă și sigură, hrană adecvată din surse naturale și dreptul la un habitat lipsit de condiții, zgomot și poluare care cauzează vătămări fizice, emoționale sau psihice.
• Unul dintre primele și cele mai faimoase precedente pentru afirmarea drepturilor naturii poate fi găsit în Ecuador, unde în 2008 drepturile Mamei Pământ au fost consacrate în constituție, pe care localnicii o numesc Zeița Pachamama.
• De asemenea, ei luptă pentru recunoașterea constituțională a drepturilor naturii în Aruba, unde încălzirea globală și daunele cauzate de turism amenință mijloacele de trai ale populației de doar 110.000 de oameni.

Unul dintre cei mai semnificativi pași legati de drepturile naturii a avut loc și în decembrie 2021, când Curtea Supremă din Ecuador a confirmat drepturile la natură consacrate în constituția țării în raport cu o mină de cupru și aur – care sunt valabile nu doar în zonele protejate, ci în toată țara.

Mai exact, pe baza verdictului, exploatarea minelor a încălcat drepturile pădurii tropicale Los Cedros. O hotărâre similară a reușit să protejeze pădurea tropicală din Valea Intag din Ecuador de activitățile poluante ale unei mine de cupru.

Drepturile naturii,  încălcate în același mod, ca și drepturile omului

Un număr tot mai mare de țări, inclusiv Uganda, Ecuador și Noua Zeelandă au legi în vigoare sau discută posibilitatea de a acorda drepturi asupra ecosistemelor.

Hotărârile judecătorești din India și Columbia au recunoscut aceste drepturi și au subliniat datoria guvernului de a le proteja.

• În 2017, de exemplu, un tribunal indian a recunoscut drepturile râului Gange, considerat sacru de milioane de oameni. Judecătorii au stabilit că poluarea mediului este ca și cum a răni pe cineva. În orice caz, exemplul Gangelui arată clar: chiar și acordarea statutului legal ecosistemelor nu garantează automat protecția.
• În Seattle, tribul Sauk-Suiattle a acuzat orașul că sistemul de baraje împiedică migrația somonului, care joacă un rol cheie în traiul și cultura lor, precum și fluxul de nutrienți necesari peștilor.

VĂ RECOMANDĂM ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Câte gospodării din România se încălzesc cu lemn de foc? Surpriză – un număr extraordinar de mare! Ce este de făcut?

EXCLUSIV VIDEO | România riscă să plătească milioane de euro pentru depozitele de deșeuri neînchise. Fechet: ”Mă tem că va fi o condamnare în toamnă”

EXCLUSIV VIDEO | Cum pot fi salvate pădurile de la tăiere. Ministrul Mediului: ”Monitorizăm din satelit, aerian și cu camere de supraveghere”

De ce, când și cum crește nivelul mărilor? Dr. Florin Zăinescu: ”Zonele costiere ale marilor continente sunt expuse acestui risc”

Eroziunea costieră văzută din satelit. Cercetător: ”Litoralul românesc are peste 240 km, o mare parte fiind sub semnul eroziunii”