Poluarea apelor, o problemă globală. Cât PLASTIC poartă Dunărea noastră?

Un studiu recent, coordonat de Asociația Mai Mult Verde în cadrul programului Cu apele curate ne arată cum Dunărea transportă anual, în medie, aproape 100 de tone de plastic. Este cel mai extins studiu de acest fel din țara noastră, realizat în cinci sezoane diferite, pe trei secțiuni ale Dunării. De la folii subțiri la capace sau resturi de electrocasnice — toate probele indică nevoia de o monitorizare extinsă a cursului fluviului, precum și de o evaluare a impactului deșeurilor asupra biodiversității.

Poluarea cu plastic a oceanului planetar reprezintă una dintre cele mai grave probleme de mediu la nivel global, organismele internaționale estimând că până în anul 2050 este posibil să avem în ape mai mult plastic decât pește. Odată ajuns în apă, plasticul se descompune foarte încet, desfăcându-se în bucăți mici, cunoscute sub numele de microplastic – dimensiuni de maximum 5 mm.

VIDEO Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan este mult mai bun să fie președinte decât Nicușor Dan”

00:00

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție”

23:15

Potrivit unui studiu complementar desfășurat de asociațiile Mai Mult Verde și Global Water Partnership România în cadrul programului Cu Apele Curate, 100 de tone de plastic sunt transportate anual de Dunăre, fluviul care adună aproape tot ce curge prin țara noastră.

Până la Dunăre și pe lângă ea, curgerile de apă sau lacurile de orice fel acumulează cantități imense de plastic, iar asta duce la distrugerea biodiversității acvatice, scăderea drastică a calității apelor din care ne alimentăm și deteriorarea peisajului.

Programul Cu Apele Curate vizează atât poluarea istorică, prin acțiuni de colectare a plasticului deja existent în albia fluviului, cât și măsuri de prevenire și combatere a deversărilor viitoare.

Pentru a lupta cu un debit de 150 kg/zi de deșeuri din plastic, sunt necesare acțiuni extinse și menținerea lor pe termen lung, în tot bazinul Dunării și al afluenților săi, atât în România cât și în țările riverane.

Sursă foto: Cu Apele Curate / Facebook

Ce ne arată studiul despre cantitățile de microplastic pe care Dunărea îl poartă anual?

Raportul, notează Infoclima, prezintă rezultatele celui mai extins studiu privind determinarea cantităților de particule de materiale plastice (microplastic și macroplastic) din aluviunile transportate de apele Dunării pe teritoriul României.

În medie, sectorul românesc al Dunării transportă anual 48,5 tone de microplastic și tot cam pe-atâta macroplastic. Particule cu dimensiuni cuprinse între 5 mm – 2,5 cm — macroplasticul — se macină în timp sub influența materialelor organice din apă și se transformă în microplastic, micile particule care devin greu de văzut cu ochiul liber.

Cel mai mare flux anual a fost regăsit la stația de prelevare Moldova Veche: între 93 și 100 tone de material plastic anual, dintre care 46-51 tone/an micro, 47-49 tone/an macro. În stațiile Gruia și Isaccea, transportul anual este mai scăzut de aproximativ 3-4 ori.

Materiale regăsite în probe: 

Macroplasticul a fost identificat în general la suprafața apei. Au fost identificate, printre altele, fragmente de folii subțiri sau ultrasubțiri, semitransparente și/sau poroase, fibre, granule. 

Analiza particulelor a condus la identificarea, în toate cele trei stații de prelevare, a polietilenei (52-86%) — polimerul cel mai popular din mai toate ambalajele, și polipropilenă (12-26%) — material folosit, spre exemplu, în lumea mobilei, dar și a industriei de materiale plastice, în general.

Izolat au fost identificați, printre altele, și polistirenul cu 1% și 13%, în probele prelevate de la Isaccea și Moldova Veche, precum și fragmente și fibre de celuloză, în stația de la Isaccea (vară) și Moldova Veche. Poliuretanul — pe care-l găsești, spre exemplu, în buretele cu care speli vasele — a fost identificat izolat în stația Isaccea, iarna.

Tipurile de plastic care se repetă

• Polietilena, prezentă în toate probele, în proporție de 52-86%, identificată în toate probele — este în majoritatea ambalajelor alimentare și produselor de uz casnic precum pungile și recipientele;
• Polipropilena, prezentă în majoritatea probelor, în proporție de 12-26% — se regăsește în compoziția materialelor utilizate la obținerea unor produse precum capace, dopuri, electrocasnice, bare sau țevi.

Recomandări în urma studiului

Probele prelevate de la suprafața apei au arătat concentrații mai mari de materiale plastice. În general, la adâncime s-au obținut concentrații de microplastic mai mari decât cele de macroplastic, asta însemnând că particulele mici se fixează pe roci, minerale, floră și faună.

• Pentru probele de la Isaccea prelevate de la suprafața apei, se pot observa valori mai mari ale concentrațiilor de plastic (micro sau macro) în zonele de mal, comparativ cu cele din canalul navigabil. Pentru probele de la Gruia și Moldova Veche, valori mari se observă și în canalul navigabil la adâncimea de 3-3,6 m.
• Bazinul Porțile de Fier I și II servește ca un rezervor de acumulare, cel puțin temporar, pentru particulele de MiPs și MaPs transportate pe Dunăre până la intrarea în România.

Având în vedere că valorile randamentului de transport anual al particulelor de plastic depind de debitul apei purtătoare și că anul 2022, în care au fost prelevate și analizate 80% dintre toate probele studiate, a fost un an secetos, cu debite sub medie, rezultatele studiului recomandă efectuarea unor măsurători similare în condiții de inundații cu debite semnificative, precum și creșterea numărului de măsurători pe secțiunile monitorizate.

Altfel spus, este nevoie de o monitorizare continuă, de mai multe ori pe an, cu un număr mai mare de măsurători pe principalele secțiuni dintre afluenți, pentru a identifica evoluția dinamică a prezenței particulelor de microplastic în apa Dunării, a surselor acestuia și a măsurilor de ameliorare.

Citește și:

Resursele de pe fundul oceanelor | Un pas prea departe pentru TRANZIȚIA verde?

Punctul Nemo, un CIMITIR spațial care poluează Pacificul?

Radiografia POLUĂRII râurilor din România

Relațiile dintre economii și sistemele Pământului: ”O perioadă fără precedent de depășire a RESURSELOR globale”

Plajele litoralului românesc, de la evoluție naturală la lărgire artificială