Poluarea atmosferică și sănătatea publică – situația la moment și ce putem face

Deși situația poluării în Europa s-a îmbunătățit considerabil în ultimii 10 ani, cel mai recent raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) arată că peste 400.000 de persoane încă mor prematur din cauza poluării. 

“Decesele premature sunt decese care apar înainte ca o persoană să atingă vârsta așteptată. Această vârstă așteptată este de obicei speranța de viață pentru o țară în funcție de sex și vârstă. Decesele premature sunt considerate prevenibile dacă pot fi eliminate cauzele lor.”

Arderea combustibililor fosili, precum cărbunele, benzina și motorina, produce particule fine, cunoscute sub numele de PM2.5, care sunt încărcate cu toxine. Fiind extrem de mici, aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni și pot cauza o serie de probleme de sănătate, afirma autorii studiului publicat de UCL UK.

Regiunile cu cele mai mari concentrații de poluare a aerului cauzate de combustibili fosili includ Estul Americii de Nord, Europa și Sud-Estul Asiei. Aceste zone au și cea mai mare rată a mortalității.

8,7 milioane de decese sunt cauzate de emisiile din combustibili fosili anual

Raportul arată că valoarea limită a Uniunii Europene pentru PM2.5 a fost depășită în 2018 de șase state membre: Bulgaria, Croația, Cehia, Italia, Polonia și România.

Doar patru țări din Europa — Estonia, Finlanda, Islanda și Irlanda — au înregistrat concentrații mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care sunt mai stricte.

• 8,7 milioane de decese sunt cauzate de emisiile din combustibili fosili anual, un număr mult mai mare decât se estimase de studiile anterioare.
• Regiunile cu cel mai poluat aer din cauza combustibililor fosili includ Estul Americii de Nord, Europa și Sud-Estul Asiei. Acestea au și cea mai mare rată a mortalității din lume.
• În multe țări est-europene situația mortalității cauzate de poluare este mult peste media Uniunii Europene.
• Poluarea cauzează boli cronice precum astm, cancer pulmonar, boli de inimă și diabet. Multe dintre aceste afecțiuni pot cauza de asemenea simptome mai severe de COVID-19 și un risc mai mare de deces.
• Deși situația poluării în Europa s-a îmbunătățit considerabil în ultimii 10 ani, peste 400.000 de oameni încă mor prematur din cauza poluării.
• România se afla pe locul 8 la numărul de decese premature cauzate de poluarea din combustibili fosili, Bucureștiul fiind pe locul doi în topul orașelor cu cele mai mari costuri de sănătate cauzate de poluare.

Pe lângă CO2, există și alți poluanți și gaze cu efect de sera, cum ar fi NO2 (dioxid de azot) și O3 (ozon), care au un impact negativ asupra schimbărilor climatice.

Cât de poluată este România și ce înseamnă asta în termeni practici?

Agenția Europeană de Mediu (AEM) apreciază că, în multe țări est-europene, rata deceselor premature provocate de factori de mediu este mult peste cea din vestul Europei.

Situația este similară și în cazul poluării provenite din combustibili fosili. Raportul AEM sugerează că în România, în 2018, particulele PM2.5 au cauzat 25.000 de decese, în timp ce poluarea cu NO2 (dioxid de azot) și O3 (amoniac) au făcut  alte peste 4.000 de victime. România se află, astfel, pe locul 8 la numărul de morți cauzate de poluare.

Un studiu realizat de CE Delft a arătat că Bucureștiul este al doilea oraș, după Londra, în topul orașelor cu cele mai mari costuri sociale cauzate de poluare. Studiul a inclus 432 de orașe Europene, notează Daniela Militaru – Master Computer Science, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca – pentru InfoClima.

Uniunea Europeană, Pactul ecologic european

Uniunea Europeană a creat Pactul ecologic european, un program cu un obiectiv ambițios de a reduce la zero toate tipurile de poluare până în anul 2050 (neutralitate climatică).

Pactul conține un plan de acțiune pentru a stimula utilizarea eficientă a resurselor, trecând la o economie curată și circulară și a restabili biodiversitatea și a reduce poluarea. De asemenea planul prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile. Acesta explică modul de asigurare a unei tranziții corecte și incluzive. Atingerea acestui obiectiv va necesita acțiunea tuturor sectoarelor economiei noastre, inclusiv:

• investirea în tehnologii ecologice,
• sprijinirea industriei inovatoare,
• desfășurarea unor tipuri de transport privat și public mai curate, mai ieftine și mai sănătoase,
• decarbonizarea sectorului energetic,
• garantarea că toate clădirile sunt mai eficiente din punct de vedere energetic,
• colaborarea cu parteneri internaționali pentru îmbunătățirea standardelor globale de mediu.

UE va oferi, de asemenea, sprijin financiar și asistență tehnică pentru a-i ajuta pe cei care sunt cei mai afectați de trecerea la economia verde prin Mecanismul de Tranziție Justă. Acesta va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni.