Prefață la conferința ONU „COP 28 Dubai” | Speranțe de progres din Orientul Mijlociu?

“Parisul ne-a dat acordul. Katowice și Glasgow ne-au oferit planul. Sharm El-Sheikh ne îndeamnă la punerea în aplicare. Nimeni nu poate fi un simplu pasager în această călătorie. Acesta este semnalul că vremurile s-au schimbat”, declara Simon Stiell, secretarul executiv al Convenției ONU privind clima, în ceremonia de deschidere a COP 27, eveniment care a lăsat multe semne de întrebare și probleme nerezolvate într-un context geopolitic și economic din ce în ce mai complicat la nivel global.

Pe 30 noiembrie va începe în Dubai cea de-a 28-a Conferință a ONU privind schimbările climatice (COP28).

În acest moment, unele dintre domeniile-cheie asupra cărora toate părțile trebuie să se concentreze împreună ar fi consolidarea obiectivului global privind adaptarea și colaborarea pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice, mai ales Fondul pentru pierderi și daune.

Totuși, planează întrebări asupra actualei președinții COP deținută de Emiratele Arabe Unite, stat OPEC al cărei economii depinde de hidrocarburi.

Recapitulare COP 27- Progres timid și poticnit cu multe restanțe

Ediția anterioară a COP (Conference of Parties), de departe cea mai importantă conferință climatică globală, a avut ca obiectiv să cimenteze implementarea deciziilor importante luate în 2021 la Glasgow (COP 26). ”Acesta poate fi COP-ul unde putem pierde speranța respectării pragului de 1.5 °C la nivel global”, declara președintele COP 26, Alok Sharma, în Egipt.

La fel ca în anii precedenți discuțiile la COP 27 au fost dificile, unde reticența și amânarea luării unor angajamente concrete au dominat. Aprobarea fondului de pierderi și daune (Loss & Damage) afost un moment istoric, deoarece confirmă conștientizarea la nivel global a pericolului indus de schimbările climatice, precum și faptul că cele mai bogate țări vor trebui, într-un fel sau altul, să ajute țările cu economii emergente, care sunt cele mai vulnerabile în această privință, notează Vlad Radu Zamfira pentru Infoclima.

Însă limbajul cu privire la eliminarea treptată utilizării hidrocarburilor este aproape neschimbat, deși a fost reafirmată importanța respectării pragului de 1.5 °C , angajamentele confirmate până acum, sau mai degrabă lipsa acestora, nu vor fi suficiente.

Printre cele mai importante angajamente la COP-ul de anul trecut s-au numarat:

1. Anunțul lui António Guterres cu privire la un plan de 3,1 miliarde USD pentru a se asigura că toate persoanele de pe planetă sunt protejate de sisteme de avertizare timpurie în următorii cinci ani.
2. Lansarea unui plan condus de G7, denumit Facilitatea de finanțare a Scutului Global, pentru a finanța țările care suferă din cauza dezastrelor climatice.
3. Anunțarea unei noi finanțări în valoare de 105,6 milioane USD de la țări precum Danemarca, Finlanda, Germania, Irlanda, Slovenia, Suedia și Elveția. Acestea au subliniat necesitatea unui sprijin și mai mare pentru fondurile Fondului Global de Mediu, care vizează nevoile imediate de adaptare la schimbările climatice ale statelor cu altitudine redusă și cu venituri mici.
4. S-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește protecția pădurilor, odată cu lansarea Parteneriatului liderilor pentru păduri și climă, care are ca obiectiv să reunească acțiunile guvernelor, ale întreprinderilor și ale liderilor comunităților pentru a stopa pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030.
5. Lansarea unui pachet /masterplan de 25 de noi acțiuni de colaborare pentru accelerarea decarbonării a cinci domenii-cheie: energie, transport rutier, oțel, hidrogen și agricultură.

COP28: Cereri de “rezultate robuste” la Abu Dhabi

Presedintele COP28, Dr. Sultan Al-Jaber, a făcut apel la o accelerare a discutiilor si angajamentelor concrete în discursul său din 31 octombrie de la Pre-COP din Abu Dhabi, fără a oferi prea multe indicii despre cum ar putea arăta acestea.

O scrisoare din 8 noiembrie adresată guvernelor i-a îndemnat pe trimiși să „găsească un teren comun, să asigure consensul„. Începând cu 16 noiembrie, nu este evident că există un mare pachet de măsuri pentru COP28.

În schimb, se pare că o pletoră de promisiuni, înțelegeri și angajamente mai mici sunt propuse țărilor și întreprinderilor pentru sprijin.

„Avem nevoie de progrese rapide pentru a obține o reducere de 43% a emisiilor până în 2030 – exact asta ne spune știința. Acest lucru începe cu un TSC orientat spre viitor, care va contura NDC (contribuții determinate la nivel național) la nivelul întregii economii, cu obiective absolute de reducere a emisiilor care vizează toate gazele cu efect de seră.

Acest lucru poate funcționa numai dacă punem în aplicare o tranziție energetică echitabilă, responsabilă și corectă, pe baza echității.” mai declara acesta în privința mitigării efectelor schimbărilor climatice și nevoia unei tranziții rapide,  juste și echitabile”.

Agenda COP 28 — Câteva puncte de acțiune importante

“COP 28 reprezintă o oportunitate de a identifica soluții globale pentru limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 grade, de a informa pregătirile țărilor pentru contribuțiile revizuite și mai ambițioase stabilite la nivel național (planuri naționale privind clima) care urmează să fie prezentate până în 2025, de a accelera tranziția ecologică care este deja în curs și, în cele din urmă, de a realiza obiectivele Acordului de la Paris”, relatează pagina oficială ONU.

• Peste 60 de țări au declarat că susțin un acord condus de Uniunea Europeană, Statele Unite și Emiratele Arabe Unite pentru triplarea energiei regenerabile în acest deceniu și renunțarea la cărbune, au declarat pentru Reuters doi oficiali familiarizați cu această chestiune.
• Emiratele Arabe Unite își folosesc influența în calitate de producător de petrol și gazdă a viitoarelor discuții climatice ale Națiunilor Unite pentru a determina unele dintre cele mai secrete companii petroliere de stat din lume să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră, potrivit unor documente obținute de POLITICO.
• Președintele desemnat al COP28, Dr. Sultan Al Jaber, a făcut apel la industria petrolieră și a gazelor naturale să se mobilizeze în jurul unor obiective ambițioase de decarbonizare, ca parte a Agendei de acțiune a președinției COP28, pentru a accelera tranziția energetică și pentru a menține 1,5C la îndemână.
• Președinția COP28 va face apel la acțiuni imediate și la finanțare „urgentă” pentru a ajuta comunitățile afectate de conflicte și de schimbările climatice, conform unui proiect de declarație distribuit înainte de viitorul summit privind clima.
• La Dubai, guvernele vor fi invitate să semneze declarația privind sistemele alimentare, integrând emisiile legate de acest sector în NDC (Contribuții naționale determinate)
• Emisiile provenite din sistemele alimentare vor fi luate în considerare pentru prima dată în cadrul negocierilor globale privind clima, în urma anunțurilor făcute săptămâna trecută la un summit important.
• În contextul în care încălzirea climei duce la creșterea utilizării aerului condiționat în întreaga lume, zeci de țări, inclusiv China, India și Statele Unite, sunt invitate să se angajeze să respecte un angajament global care ar impune o reducere de cel puțin 68% a emisiilor legate de răcire până în 2050, au declarat surse pentru Reuters. Acest angajament global reprezintă o solicitare dificilă, având în vedere că se așteaptă ca această industrie să crească exponential.

Unde suntem în momentul de față?

Indicele de performanță privind schimbările climatice (Climate Change Performance Index – CCPI) este un instrument ce permite vizualizarea transparenței în politicile naționale și internaționale privind clima, foarte util mai ales în ajunul unui eveniment precum COP.

România se află pe locul 43, în fața unor țări precum Ungaria și Cehia dar în urma Bulgariei, Slovaciei sau Croației, ceea ce arată că este încă o cale lungă pentru țara noastră când vorbim despre politici climatice, despre decarbonizarea industriei, accelerarea tranziției energetice sau reducerea poluării, printre multe altele.

Mulți se vor întreba dacă acest eveniment va schimba felul în care implementăm politicile și angajamentele globale de climă. Marea temere este că din nou vor fi amânări, în contextul în care ne apropiem vertiginos de multe praguri — fie că vorbim de emisii de gaze cu efect de seră, de pragul de 1.5°C prevăzut în cadrul tratatului de la Paris, iar timpul pare că e din ce în ce mai scurt pentru a acționa. (articolul integral pe Infoclima)

Citește și:

Resursele de pe fundul oceanelor | Un pas prea departe pentru TRANZIȚIA verde?

Punctul Nemo, un CIMITIR spațial care poluează Pacificul?

Radiografia POLUĂRII râurilor din România

Relațiile dintre economii și sistemele Pământului: ”O perioadă fără precedent de depășire a RESURSELOR globale”

Plajele litoralului românesc, de la evoluție naturală la lărgire artificială