Preview COP 29 | Politicile climatice, dezbătute la Baku: „În solidaritate pentru o lume verde”
COP 28 se promitea a fi o conferință a „angajamentelor robuste”, menită să legifereze – la nivel global – idei reiterate din COP-urile anterioare de la Glasgow și Sharm-El Sheick, dar și noi înțelegeri climatice menite să accelereze progresul mult dorit, mai ales în privința eliminării definitive a combustibililor fosili, reducerea emisiilor și finanțarea fondului de pagube și daune.
La Baku, principalele teme vor fi: Finanțarea (și adoptarea unui nou fond global, cu noi ținte), noi ținte climatice naționale (NCC), adaptare, piețele de carbon, transparentizarea rapoartelor privind emisiile GES.
Pentru România, COP 29 aduce în prim-plan aspecte critice atât pentru obiectivele climatice, cât și pentru securitatea energetică și dezvoltarea economică durabilă.
- România este implicată în diverse inițiative ce vizează creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile și nucleare, precum și pentru managementul carbonului și implementarea tehnologiilor de captare și stocare a acestuia.
- De asemenea, la COP 29 vor fi dezbătute inițiative de cooperare regională menite să îmbunătățească interconectivitatea energetică între regiunea Mării Caspice și Europa de Sud-Est, oferind României noi oportunități de colaborare și consolidare a securității energetice.
În solidaritate pentru o lume verde este sloganul principal al COP 29 găzduit în acest an la Baku, Azerbaijan, stat a cărei economii depinde în bună măsură de exporturile de petrol și gaze.
De notat însă este că azerii se angajează să își dezvolte potențialul de energie regenerabilă, care reprezintă o parte importantă a planului țării de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2050. Aceștia intenționează să crească capacitatea de energie regenerabilă la 30 % până în 2030 și să își diversifice sistemul energetic existent pentru a deveni un lider regional în domeniul energiei regenerabile.
Ce s-a adoptat la COP 28?
„COP28 s-a încheiat astăzi cu un acord care marchează începutul sfârșitului erei combustibililor fosili, pregătind terenul pentru o tranziție rapidă, justă și echitabilă, susținută de reduceri profunde ale emisiilor și de o finanțare mai mare”, nota oarecum triumfalist un comunicat COP28.
Însă negocierile au fost extrem de dificile cu puține rezultate concrete (consolidarea și operaționalizarea fondului de Daune și Pagube și angajamentul triplării energiei regenerabile fiind câteva din cele mai importante).
Textul final al COP-ului anterior era marcat de următorul statement:
„Limitarea încălzirii globale la 1,5°C (peste nivelurile preindustriale), fără depășire sau cu o depășire limitată, necesită reduceri profunde, rapide și susținute ale emisiilor globale de gaze cu efect de seră de 43% până în 2030 și de 60% până în 2035 față de nivelul din 2019 și atingerea unui nivel net zero de emisii de dioxid de carbon până în 2050. (n.red. – Țările) recunosc, de asemenea, necesitatea unor reduceri profunde, rapide și susținute ale emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu traiectoria de 1,5°C.”
Printre principalele obiective atinse la această conferință s-au numărat:
- În toiul negocierilor COP28 președintele Gustavo Petro anunța că statul Columbian, un producător (nr. 23 mondial in 2023) și exportator important de petrol , se va alătura în mod oficial blocului de state-națiuni care încearcă să negocieze un tratat de neproliferare a combustibililor fosili
- Australia a aderat la Parteneriatul pentru o tranziție energetică curată (CETP), prin care se angajează să pună capăt, în decurs de un an, sprijinului public direct pentru combustibilii fosili de peste hotare.
- Carta de decarbonizare a petrolului și gazelor naturale a fost lansată pentru a accelera acțiunile de combatere a schimbărilor climatice
- A fost lansată Declarația comună privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, semnată de Țările de Jos, Austria, Belgia, Canada, Costa Rica, Danemarca, Finlanda, Franța, Irlanda, Luxemburg și Spania în cadrul COP28.
- Stabilirea unei „Foi de parcurs pentru misiunea 1,5C” privind cooperarea internațională înainte de COP30 din Brazilia, ce include de asemenea COP29 Baku. În această privință consolidarea “Alianței Dincolo de petrol și gaze” (Beyond Oil and Gas Alliance — BOGA) reprezintă un moment important.
- A fost operaționalizat fondul pentru pierderi și daune menit să ajute cele mai vulnerabile state să repare pagubele provocate de efectele negative ale schimbărilor climatice — un important pas înainte. Însă sumele strânse până acum sunt insuficiente.
- Fondul verde pentru climă (Green Climate Fund – GCF) a adunat în cadrul anului 2023 (ca parte a unei reaprovizionări) ~12.8 miliarde USD. Acesta este cel mai mare fond multilateral din lume dedicat sprijinirii țărilor în curs de dezvoltare pentru a face față crizei climatice.
Însă au fost blocaje și amânări semnificative, notează Infoclima:
- Cele 700 de milioane USD promise pentru fondul de pierderi și daune la COP28 acoperea mai puțin de 0,2% din necesarul de fonduri (400 miliarde). În text erau foarte puține referiri la finanțe. Există mari semne de întrebare legate de modul în care este finanțată tranziția energetică sau adaptarea în țările emergente și vulnerabile.
- În cadrul COP28 a fost recunoscut faptul că tehnologia CCS (Carbon Capture & Storage) este nefezabilă din punct de vedere tehnic și economic în sectorul energetic, marcând astfel efectiv eliminarea acesteia, cel putin pe termen scurt și mediu, ca soluție climatică în sectorul energetic. Rămâne de vazut la Baku ce decizii vor fi luate.
- Prezența și influența OPEC a fost pe deplin resimțită mai ales în discuțiile ce vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili și în ajungerea la un consens asupra textului final COP28.
Ce promite COP 29?
Negocierile din cadrul COP29, organizat la Baku, vor aborda subiecte esențiale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Printre cele mai așteptate teme se numără finanțarea climatică, în special cu privire la responsabilitatea țărilor dezvoltate de a susține financiar statele în curs de dezvoltare.
Dezbateri importante vor avea loc cu privire la mecanismul „New Collective Quantified Goal” (NCQG), aplicarea Articolului 6 al Acordului de la Paris, care stabilește principiile cooperării internaționale între piețele de carbon, și extinderea fondului „Loss and Damage”, esențial pentru a spori capacitatea de răspuns a țărilor în curs de dezvoltare la impactul schimbărilor climatice.
- Pentru România, COP29 aduce în prim-plan aspecte critice atât pentru obiectivele climatice, cât și pentru securitatea energetică și dezvoltarea economică durabilă.
- România este implicată în diverse inițiative ce vizează creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile și nucleare, precum și pentru managementul carbonului și implementarea tehnologiilor de captare și stocare a acestuia.
„De asemenea, la COP29 vor fi dezbătute inițiative de cooperare regională menite să îmbunătățească interconectivitatea energetică între regiunea Mării Caspice și Europa de Sud-Est, oferind României noi oportunități de colaborare și consolidare a securității energetice” — spune Mihnea Cătuți.
Desfășurarea COP29 în Azerbaidjan reprezintă o oportunitate strategică pentru România și alte țări din regiune de a colabora pe teme esențiale de energie și climă. Poziționat la intersecția dintre Europa, Asia și Orientul Mijlociu, Azerbaidjanul poate facilita un dialog amplu între economiile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare pentru stabilirea unor soluții acceptabile pentru un număr larg de actori cu privire la reducerea dependenței de combustibili fosili și creșterea investițiilor în energie curată.
Angajamentele asumate pentru reducerea treptată a consumului de combustibili fosili în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris sunt de o importanță deosebită pentru țările producătoare de petrol și gaze, precum România și Azerbaidjanul, oferindu-le oportunitatea de a-și consolida rolul în diplomația climatică globală.
Un COP de compromis în asteptarea celui din Brazilia?
COP 30 va avea loc in Brazilia, în luna noiembrie a anului 2025, în orasul amazonian Belém. Realegerea lui Lula Da Silva ca președinte al Brazilei a reprezentat un moment important din perspectiva luptei regionale și globale împotriva schimbărilor climatice.
Cea mai importantă propunere a sa este operationalizarea unui “OPEC” al pădurilor, o alianță între statele ce adăpostesc cele mai importante păduri tropicale, inclusiv cea amazoniană, elemente importante cand vorbim despre punctele critice ale sistemului climatic (tipping points).
Lula, ca președinte COP 30, ar avea potențialul de a restaura credibilitate a acestor tipuri de conferințe, ținând cont de rezultatele sale anterioare, mai ales cele legate de reducerea drastică a defrișărilor ilegale din Brazilia sau reducerea poluării și ar fi un demnitar care ar putea convinge delegații altor țări — nu doar din America Centrală și de Sud — că doar printr-o accelerarare exponențială putem reduce gradul emisiilor GES la nivel global pentru a limita scenariile, fie de 1.5 C, fie 2.0 C până in 2050. Pe 1 Decembrie 2023 Brazilia propunea un fond global de conservare a pădurilor la COP28, cu speranța ca până în 2025 acesta să fie creat, consolidat și operaționalizat.
Cert este că la acest moment cu excepția unor angajamente privind fondul de Daune și Pagube, eforturile de până acum sunt mult sub nivelul țintelor comunității științifice globale. Rămâne de văzut dacă Baku va îmbunătăți fundația existanta pentru a permite că 2025 să reprezinte cu adevărat un moment de cotitutra pentru politicile climatice internaționale, mai notează Infoclima.
Citește și:
Vor fi politicile climatice ale Statelor Unite influențate de alegeri?
FURTUNILE severe din România, în contextul schimbărilor climatice