O mare parte dintre cei care au urmărit rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite consideră perioada Trump drept o paranteză nefericită în funcționarea democrației din această țară și în relațiile cu restul lumii. Sunt însă mulți și cei care privesc fără entuziasm victoria lui Joe Biden, apreciind că șansele unor schimbări fundamentale sunt mici.
Într-adevăr, semnele declinului democratic din Statele Unite erau clare și înaintea alegerilor precedente, iar ultimii ani au marcat doar accelerarea unor tendințe mai vechi: creșterea polarizării, a neîncrederii și intoleranței între susținătorii principalelor partide, întrepătrunderea afilierii politice cu identități rasiale, etnice și religioase—și de aici dificultatea de a găsi răspunsuri în fața unor provocări naționale și globale. Din aceste motive, în sistemul politic american adoptarea unor politici importante este dificilă atunci când cele două camere legislative și președinția sunt împărțite între democrați și republicani.
Deocamdată, situația este incertă și doar în 5 ianuarie, după repetarea alegerilor pentru două locuri în Senat, vom ști dacă în următorii doi ani (când au loc următoarele alegeri pentru legislativ) democrații vor avea doar președinția și Camera Reprezentanților, sau vor avea și Senatul.
În aceste condiții, are sens să ne întrebăm ce șanse sunt ca alegerea lui Joe Biden să conducă la politici climatice cu efecte globale notabile. Sunt câteva categorii de argumente în favoarea unei perspective optimiste.
În primul rând, merită observat că politicile la nivel național din Statele Unite sunt importante nu doar pentru americani, datorită mărimii economiei și a ponderii ridicate din poluarea totală la nivelul planetei, de aproximativ 14% (în scădere continuă din anii ’40, când ponderea era de peste 50%), consideră Gabriel Bădescu, potrivit infoclima.ro.
În acest context, e relevant că administrația Trump a eliminat și a relaxat o parte dintre regulile privind emisiile autovehiculelor, precum și ale emisiilor care rezultă din producerea energiei electrice, adoptate de către administrația anterioară, condusă de Barack Obama. Împreună, cele două tipuri de surse de emisii reprezintă jumătate din emisiile de gaze de seră din Statele Unite.
În același timp, administrația Trump a încercat să impună Californiei, un stat care are o economie mai mare decât cea a Marii Britanii, să renunțe la standardele de mediu mai stricte decât cele naționale.
Este de așteptat ca Joe Biden să impună standarde mai stricte la nivel federal și să permită statelor să aibă standarde proprii mai ridicate decât cele la nivel național. De asemenea, Biden a promis că va interzice acordarea de permise de foraj petrolier pe teren federal și în ocean, iar aceste schimbări ar conduce în câțiva ani la o reducere de până la un sfert din producția totală de petrol.
Mai mult de atât, în timpul campaniei electorale, Biden a prezentat un plan ambițios în valoare de 2 trilioane de dolari prin care Statele Unite să își reducă la zero emisiile până în 2050.
În al doilea rând, Statele Unite joacă un rol major în adoptarea de politici climatice mai stricte la nivelul întregii planete. Victoria lui Joe Biden a venit prea târziu pentru ca să împiedice ieșirea țării din Acordul de la Paris, însă există posibilitatea reintrării de îndată ce își preia mandatul, și este clar că o va face. Acest fapt va încuraja Uniunea Europeană, China și restul țărilor cu nivele ridicate ale emisiilor să își respecte promisiunile asumate prin tratat.
Este adevărat că o parte dintre aceste schimbări vor fi dificile dacă contextul legislativ nu va fi favorabil. Sunt însă și soluții. Astfel, măsurile care vizează îmbunătățirea infrastructurii au șanse ridicate de susținere bipartizană, iar acestea oferă posibilități ample de reducere a emisiilor prin accentul pus pe transport public, îmbunătățirea clădirilor și, mai ales, prin susținerea producerii de energie regenerabilă.
În al doilea rând, Biden are șanse să găsească aliați puternici la nivelul statelor, orașelor și a companiilor private. Nu în ultimul rând, noua administrație va avea o susținere tot mai ridicată din partea opiniei publice, unde, în premieră, mai mult de jumătate dintre americani consideră schimbarea climatică drept o amenințare majoră la adresa țării.
Gabriel Bădescu este directorul Centrului pentru Studiu Democrației și Profesor Universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității Babes-Bolyai.
Principalele domenii de studiu: politică comparată, design de cercetare metode calitative și cantitative în cercetare, societatea civilă, capital social, tranziția economică și democratică în Europa de Est, inegalități sociale, migrația forței de muncă.
Material preluat de pe site-ul infoclima.ro.