Potrivit recentului raport Copernicus, anul 2024 a fost cel mai cald an din istoria observațiilor meteorologice. Conform setului de date ERA5 furnizate de Copernicus Climate Change Service, temperatura medie la nivel global a fost de 15,1°C, ceea ce înseamnă o diferență 1,6°C față de perioada de referință 1850–1900.
Astfel, 2024 este primul an din istoria observațiilor meteorologie când temperatura medie globală depășește pragul de 1.5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. Comparativ cu recordul anterior stabilit în 2023, anul 2024 a fost cu 0,12°C mai cald.
Începând cu luna iunie, fiecare lună a anului 2023 a fost mai caldă decât luna corespunzătoare din orice an anterior (1940–2022), iulie și augustul fiind cele mai calde înregistrate vreodată.
Însă contextul geopolitic actual, unul tulbure mai pretutindeni, escaladarea conflictelor militare și situația economică actuală prezintă provocări semnificative pentru eforturile globale, regionale și locale de a înregistra progrese notabile în acest domeniu. Așadar, prezentăm câteva puncte cheie unde trebuie să acordăm atenție.
Anul 2025 a început cu învestirea lui Donald Trump, un actor politic cu un trecut complicat în ceea ce privește schimbările climatice, notează Vlad Radu Zamfira pentru Infoclima.
Printre cele mai importante măsuri ale acestuia din primul mandat a fost scoaterea Statelor Unite în afara Tratatului Climatic de la Paris în 2017, iar analiștii precizau că acest fapt va face mai dificilă atingerea de către lume a obiectivelor pe care și le-a stabilit în Acordul de la Paris.
SUA contribuie cu aproximativ 15% la emisiile globale de carbon, dar reprezintă, de asemenea, o sursă semnificativă de finanțare și tehnologie pentru țările în curs de dezvoltare în eforturile acestora de a combate creșterea temperaturilor.
Deja printre primele măsuri ale noului președinte american s-a numărat scoaterea SUA din Tratatul de la Paris, o decizie ce ar putea avea consecinte majore într-un context geopolitic fragmentat și măcinat de conflicte.
Un al doilea mandat Trump foarte posibil se va concentra pe reducerea și demontarea reglementărilor și politicilor deja în vigoare. În campania lui Trump, atât știința, cât și necesitatea unei politici climatice au fost puse sub semnul întrebării în mod repetat. Trump a numit IRA (Inflation Reduction Act) și multe dintre politicile existente „o înșelătorie verde”.
Aceeași abordare ar fi probabil adoptată și în politica climatică internațională, făcând cooperarea constructivă cu China și alți mari poluatori mai dificilă.
Acest fapt nu va opri complet tranziția verde, dar o va încetini considerabil, având și implicații asupra politicii globale privind clima. De asemenea, politicile depind de echilibrul de putere din Congres, deoarece măsura în care un președinte în funcție poate schimba politici depinde decisiv de componența Congresului.
Merită observat și că Elon Musk este un susținător foarte vizibil pro-Trump și, în același timp, un leader al tehnologiilor verzi.
Paradoxal influența lui ar putea să contribuie la păstrarea subvențiilor privind tehnologiile pro-mediu. E notabil și că Vance, noul vice-președinte, a menționat posibilitatea impunerii unor bariere vamale condiționate de folosirea unor tehnologii verzi (taxe mari pentru produsele din țări cu tehnologii poluante).
„Keep 1.5 alive” a fost strigătul de mobilizare al ONU timp de mai mulți ani, o referire la obiectivul de a se asigura că temperaturile medii globale nu depășesc cu mai mult de 1,5 grade nivelurile preindustriale.
Conform datelor ultimului raport Copernicus, anul recent încheiat a fost unul extrem din prisma schimbărilor climatice și a efectelor acestora. Pentru prima dată începând cu 1940 toate zilele unui an au fost cu cel puțîn 1.25 celsius mai calde față de perioada de referință 1850-1900.
Mai mult decât atât, în trei sferturi (274 zile) acele zile au fost cu 1.5 celsius mai ridicate, o statistică îngrijorătoare ținând cont de faptul că obiectivul Tratatului Climatic de la Paris din 2015 era menținerea temperaturii medii globale sub pragul critic de 1.5, până în 2100, pentru a putea într-un mod efectiv implementa măsuri de adaptare și mitigare la efectele schimbărilor climatice existente.
Cea mai mare încălzire de 1,6°C (față de perioada de referință 1850–1900) apare în setul de date Berkeley Earth, iar cea mai mică încălzire de 1,34°C în setul de date NOAA.
„Această abatere a temperaturii medii globale pentru 2023 de 1,6°C (conform datelor ERA5) nu ar părea, la prima vedere, a fi una foarte mare. Dar la fel ca în cazul unui organism cuprins de febră unde fiecare zecime de grad contează și în cazul temperaturii medii globale orice creștere este importantă mai ales pentru că ne duce mai aproape de la limita 1,5–2,0°C stabilită prin Acordul de la Paris”, afirmă dr. Bogdan Antonescu.
Dincolo de a fi un simplu prag „psihologic”, depășirea valorii de 1,5°C are consecințe importante pentru sistemul climatic. Trebuie să remarcăm de asemenea că pragul stabilit prin Acordul de la Paris se referă la o încălzire pe termen lung mai degrabă decât la un an anume.
Asta datorită faptului că ceea ce se întâmplă într-un anumit an poate include pe lângă încălzirea din cauze antropice (schimbări climatice cauzate de om) și variații climatice naturale pe termen scurt.
Depășirea valorii de prag de 1,5°C în 2024 reprezintă un momentul semnificativ și subliniază necesitatea de a continua monitorizarea atentă a tendinței pe termen lung. Pe măsură ce temperatura medie globală crește, depășirea pragului de 1,5°C într-un singur an devine un semnal critic care, deși nu marchează încă o trecere permanentă peste acest nivel, indică un viitor în care astfel de valori ar putea fi tot mai frecvente.
În contextul obiectivelor Acordului de la Paris, ceea ce contează cu adevărat nu este neapărat un singur record anual, ci menținerea pe termen lung a temperaturilor peste acest praguri ceea ce pot declanșa efecte climatice ireversibile.
De aceea, chiar și în fața unor depășiri temporare, e crucial să ne concentrăm pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pe dezvoltarea unor politici și tehnologii care să ne mențină, în mod sustenabil, sub acest prag. (articolul integral pe Infoclima).
Foto – Profimedia Images
Citește și:
Politicile CLIMATICE în România. O privire de ansamblu pentru anul 2024