Raport EUROSTAT | Cum putem reduce, de PAȘTE, risipa alimentară. Beneficii pentru mediu și pentru bugetul personal

Paștele care bate la ușă se va traduce în mese îmbelșugate și cu multe posibile resturi alimentare, care ar putea fi evitate. Risipa alimentară nu înseamnă pierderi numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru fiecare dintre noi.  Conform Eurostat, România este pe locul 9 în Europa la risipă alimentară, iar 95% din risipa alimentară a țării derivă din orașe. Asta în contextul în care 60% din familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie.

Un alt studiu arată cum cheltuim pe hrană aproximativ 40% din venituri şi aruncăm 33-50% din ea. Practic, din trei plase de cumpărături, cel puțin una este irosită. Cum putem reduce această risipă de sărbători și de ce contează?

În România tindem să aruncăm atât mâncarea gătită, cât și alimentele proaspete, precum legume și fructe.

EMISIUNI Dan Ciotoi, despre piesa „Prințișorul meu”, care s-ar fi referit la Nicolae Ceaușescu: „S-a auzit că Vali Vijelie a compus-o”

09:08

ACTUALITATE Bobi Dumitraș, despre procesul creativ: „Dacă intru în febra creatoare, mă pierd de societate. Nu mai văd și nu mai aud NIMIC”

09:00

Germania, Franța și Italia contribuie cel mai mult la crearea deșeurilor alimentare

Cea mai mare cantitate de risipă din UE a avut loc în cazul fructelor și legumelor (27% și respectiv 20%), urmate de cereale (13%), carne (10%) și cartofi (10%). Privind țările membre separat, Germania, Franța și Italia contribuie cel mai mult la crearea deșeurilor alimentare, dar imaginea este diferită atunci când valorile sunt defalcate pe cap de locuitor. Germanii și francezii rămân astfel sub media UE, în timp ce, de exemplu, Cipru, Portugalia, Belgia și Danemarca o depășesc, notează Infoclima.

În 2020 în UE aproximativ 59 de milioane de tone de alimente au fost irosite (adică 131 kg de persoană), din care 53% pot fi atribuite gospodăriilor. Urmează sectorul de producție (30%), restaurantele și furnizorii de servicii alimentare (9%) și alte segmente de distribuție de alimentară (7%). Mai mulți factori pot juca un rol în formarea deșeurilor alimentare precum:

1. Cumpărăturile și gătitul necorespunzător planificate;
2. Aspectele estetice (de exemplu, fructele deteriorate);
3. Porțiile standardizate în restaurante, și în cazul cateringului, numărul de angajați estimat necorespunzător;
4. Supraproducția;
5. Deteriorarea produsului sau a ambalajului, precum și „conservarea calității”;
6. Interpretarea greșită a datelor de expirare (Best before sau best by). A se consuma până la…” pe alimente este despre siguranță – alimentele pot fi consumate până la această dată, dar nu după, chiar dacă arată și miros bine. „A se consuma de preferință înainte de….” se referă la calitate – Produsele alimentare pot fi consumate în siguranță după depășirea datei menționate, cu condiția ca instrucțiunile de depozitare să fie respectate și ca ambalajul să nu fie deteriorat, deși gustul și textura lor ar putea începe să se altereze.

Portofelele noastre și mediul ar câștiga prin reducerea risipei alimentare

Potrivit unei simulări, dacă UE ar reduce risipa alimentară cu 41% până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră ar putea fi reduse cu până la 108 milioane de tone. Există mai multe soluții pentru această problemă, cum ar fi cumpărăturile și planificarea conștientă sau donarea surpluslui.

Totuși, cea mai eficientă metodă de a evita risipa este să cumpărăm mai puțin. Avem obiceiul de a cumpăra foarte multe produse, în special înainte de sărbători, deși magazinele se redeschid uneori chiar și în prima sau a doua zi de Crăciun sau de Paște.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a studiat efectele reducerii risipei alimentare în UE până în 2030 și îndeplinirea Obiectivelor ONU de durabilitate (Obiectivul 12). Au fost folosite trei scenarii diferite unde reducerea a fost de 12%, 23% și 41% (fără a face distincție între deșeurile alimentare comestibile și necomestibile).

Pentru că majoritatea deșeurilor provin de la gospodării, reducerea de aici are cel mai mare impact asupra imaginii de ansamblu. Conform rezultatelor simulărilor, gospodăriile din UE ar putea economisi între 220 și 720 € în medie anual. Un alt beneficiu este că, în funcție de scenariu, am putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 108 milioane de tone.

Simularea arată că, dacă risipim mai puțin, scade și nevoia de cumpărare, ceea ce se reflectă și în prețuri mai scăzute. Privind întreaga listă de produse alimentare, în cel mai optimist scenariu scăderea  ar fi în jur de 1%. Totuși, dacă ne uităm individual la rezultate, am putea observa o reducere de preț cu aproximativ 4% în cazul legumelor.

Sursă grafic: Food Waste Combat

Impactul sistemului alimentar asupra climei

Nimănui nu-i place să arunce mâncarea, mai ales de sărbători – însă ajungem s-o facem, majoritatea, sub o formă sau alta. Știm că nu e bine, dar poate că nu ne-am gândit la efectele undă pe care le are.

Sistemul alimentar cuprinde diverse etape: producție, transport, comerț, consum și managementul deșeurilor. Toate depind de numeroase resurse precum apa (70% din apa dulce este folosită în agricultură), pământ, minerale, energie regenerabilă, dar și combustibili fosili. Folosind aceste resurse, lanțul de producere și aprovizionare cu alimente creează aproximativ 26% din totalul de emisii antropogenice de gaze cu efect de seră (GES).

Această estimare include emisiile provenite din agricultură în cadrul fermei, emisiile generate de exploatarea și schimbarea terenurilor (spre exemplu prin defrișare), precum și cele din activitățile realizate pre- și post-producție (precum producerea îngrășămintelor, pesticidelor și a furajelor, dar și prelucrarea, depozitarea, refrigerarea, transportul, sau gestionarea deșeurilor).

Producerea alimentelor au nevoie de pământ, pe care, prin urmare, îl folosim inutil într-o anumită măsură, deoarece este posibil să nu consumăm nici măcar alimentele produse pe el. Și alimentele aruncate, în descompunere, contribuie la emisiile de metan — ceea ce crește efectul de seră (și, prin urmare, efectul schimbărilor climatice).

Dacă risipim mai puțin, cererea de alimente va fi mai mică, producția pentru aprovizionarea populației poate fi gestionata mai bine, iar reducerea producției scade și emisiile de gaze cu efect de seră.

Reducerea risipei alimentare poate duce, de asemenea, la prețuri mai mici la alimente și la exporturi mai competitive. Mai puțină risipă poate poate ajuta și fermierii, companiile, consumatorii să economisească bani, iar impactul asupra mediului asociat producției, procesării și transportului alimentelor va fi mai mic.

Ce soluții avem la îndemână?

Risipirea alimentară poate fi ușor redusă dacă acordăm atenție câtorva lucruri mărunte. Pe site-ul Centrului Comun de Cercetare, soluțiile sunt clasificate în șase grupuri:

1. Recomandări și instrumente pentru gospodării (de exemplu, rețete pentru utilizarea alimentelor rămase)
2. Mentoring pentru gospodării (de exemplu, pregătire practică în bucătărie)
3. Campanii locale de creștere a atenției (media, evenimente)
4. Programe educaționale, evenimente școlare (cum ar fi programul Kitchen Adventure )
5. Conștientizarea și la unitățile de catering (de exemplu, punerea la pachet a alimentelor rămase)
6. Programe naționale de prevenire a risipei alimentare

Strategia „De la fermă la mâncare” (Farm to fork) își propune să reducă amprenta asupra mediului și a climei a sistemului alimentar al UE și să permită o dietă sănătoasă și durabilă. Trebuie să ne transformăm sistemul alimentar, deoarece acum are nevoie de multe resurse naturale, poate afecta biodiversitatea și poate avea efecte negative asupra sănătății (subnutriție sau chiar supranutriție).

Supranutriția e la fel de problematică în momentul de față, și nu neapărat pentru că oamenii mănâncă prea mult, ci pentru că în multe locuri, mâncarea sănătoasă nu e accesibilă (preț și/sau oferta) — un fenomen denumit de experți  “deșerturi alimentare” (food deserts). Strategia dorește să ofere alimente suficiente, hrănitoare și accesibile, ținând cont de aspectele de durabilitate. Scopul este, de asemenea, reducerea la jumătate a utilizării agenților de protecție a plantelor și a îngrășămintelor, și creșterea suprafețelor cultivate ecologic.

Inteligența artificială ne poate fi de folos și în reducerea risipei alimentare. Clienții (de exemplu, ai restaurantelor, hotelurilor etc.) își pot monitoriza și eficientiza managementul deșeurilor cu ajutorul camerelor și cântarelor, oferind astfel date despre cantitatea și tipul excedentului. În clădirile de birouri mai mari este posibil să fie monitorizat și ceea ce angajații aruncă la gunoi și, în funcție de asta, oferta restaurantului poate fi ajustată (de exemplu, o felie mai mică de tort, un amestec de salată asamblat individual).

• În Franța, în 2016, o nouă lege a stipulat ca magazinele mai mari nu pot arunca alimente nevândute, ci trebuie să le doneze. După aceea, au fost luate mai multe măsuri împotriva risipei alimentare, cu scopul de a o reduce cu 50% până în 2025.
• În Londra, The Felix Project folosește voluntari pentru a ajuta la livrarea alimentelor primite — astfel că în 2021 au distribuit 30 de milioane de comenzi.
• În Ungaria, în 2022, au fost luate măsuri sporite pentru marii comercianți. Pentru că scopul e să se asigure că produsele aflate aproape de data de expirare ajung la cei din categorii vulnerabile și nu la gunoi, supermarketurile sunt obligate să ofere alimentele către organizații nonprofit cu cel puțin 48 de ore înainte de finalul termenului de valabilitate.

Programul Élélmiszer Egyesület economisește anual hrană în valoare de 2,7 milioane de euro pentru cei nevoiași prin colectarea zilnică a produselor care se apropie de data de expirare sau cu ambalaje defecte de la magazine și producători. De la înființare, organizația de caritate a economisit peste 100 de milioane de kg de surplus, în mare parte prin munca voluntarilor – aceste donații ajută 250.000 de oameni în circumstanțe dificile în fiecare an.

În România avem o rețea de bănci de alimente care colectează și redistribuie donații alimentare de la companii (retaileri) către ONG-uri cu programe sociale din zone precum Brașov, Cluj, Timișoara, Constanța, Oradea sau București. Între iunie-septembrie 2020 au reușit să salveze de la risipă, spre exemplu, peste 700 de tone de lapte școlar și să îl distribuie prin întreaga rețea de beneficiari.

Momentan, rețeaua băncilor de alimente din România colaborează cu peste 120 de companii și au reușit să redistribuie, împreună, aproape 18.000 de tone de alimente către 650 de ONG-uri. Echipa rețelei a calculat aproape 35.900.000 de porții donate, care valorează peste 180.000.000 lei.

Citește și:

Raport Copernicus | Date sumbre pentru Europa, în anul 2023: „Fenomenele EXTREME au dus la pierderi de miliarde €”

Castorii. Creaturi non grata sau „INGINERI” necesari pentru o stare mai bună a naturii?

Cum afectează ZGOMOTELE puternice calitatea vieții din orașe. „În România, aproape 4 milioane de persoane sunt expuse”

Ministrul Mediului, AVERTISMENT despre „Sahara Olteniei”: „Pierdem 1.000 de hectare de terenuri arabile anual” / Care este SOLUȚIA salvatoare

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele