Raportul Lancet Countdown | Consolidarea SISTEMULUI DE SĂNĂTATE poate asigura un viitor în care populațiile lumii vor supraviețui și prospera

Raportul Lancet Countdown a fost publicat, în anul 2022, în timp ce planeta se confruntă cu șocuri sistemice profunde și concomitente. Țările și sistemele de sănătate continuă să se lupte cu impactul sanitar, social și economic al pandemiei COVID-19, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina și o dependență persistentă de combustibilii fosili au împins lumea atât într-o criză energetică globală, cât și într-o criză a costului vieții.

Datorită progreselor din cercetare, arată acest raport, influența schimbărilor climatice asupra multor evenimente a fost cuantificată.

O concluzie importantă este aceea că sunt necesare acțiuni urgente pentru a consolida rezistența sistemului de sănătate, pentru a preveni o escaladare rapidă a pierderilor de vieți omenești și pentru a proteja populația de efectele schimbărilor climatice asupra sănătății.

LOTO NUMERELE extrase la Tragerile Speciale de Anul Nou din 31 decembrie 2024. Au fost trageri suplimentare la Loto 6/49, Joker și Loto 5/40

18:08

ACTUALITATE Comisarul general al Gărzii Naţionale de MEDIU, Andrei Corlan:”În 2025 să continuăm cu succes lucrurile bune pe care le-am început”

18:08

Fiecare palier al securității alimentare este afectat de schimbările climatice

În primul rând, fenomenele meteorologice extreme au provocat daune pe toate continentele în cursul anilor 2021 și 2022, adăugând o presiune suplimentară asupra serviciilor de sănătate care se confruntă deja cu impactul pandemiei COVID-19, menționează Infoclima.

• Inundațiile din Australia, Brazilia, China, Europa de Vest, Malaezia, Pakistan, Africa de Sud și Sudanul de Sud au provocat mii de morți, sute de mii de persoane strămutate și pierderi economice de miliarde de dolari.
• Incendiile de vegetație au provocat distrugeri în Canada, SUA, Grecia, Algeria, Italia, Spania și Turcia, iar în multe țări, printre care Australia, Canada, India, Italia, Oman, Turcia, Pakistan și Marea Britanie, s-au înregistrat temperaturi record.

Pagubele provocate de aceste fenomene meteo extreme s-au ridicat la 253 de miliarde de dolari în 2021, împovărând în special populația din țările cu IDH scăzut, în care aproape nicio pierdere nu a fost asigurată.

Prin căi interconectate, fiecare palier al securității alimentare este afectat de schimbările climatice, agravând impactul altor crize coexistente.

Temperaturile mai ridicate amenință în mod direct randamentul culturilor, cu sezoanele de creștere a porumbului, în medie cu nouă zile mai scurte în 2020, iar sezoanele de creștere a grâului de iarnă și a grâului de primăvară cu 6 zile mai scurte decât în perioada 1981-2010 la nivel mondial.

Sănătatea, prima linie de apărare în întreaga lume

Având în vedere că efectele tot mai grave ale schimbărilor climatice asupra sănătății se adaugă altor crize coexistente, populațiile din întreaga lume se bazează din ce în ce mai mult pe sistemele de sănătate ca primă linie de apărare. Cu toate acestea, în timp ce nevoia de asistență medicală crește, sistemele de sănătate din întreaga lume sunt slăbite de efectele pandemiei COVID-19 și de crizele energetice și ale costului vieții.

• Prin urmare, este nevoie de acțiuni urgente pentru a consolida rezistența sistemului de sănătate și pentru a preveni o escaladare rapidă a pierderilor de vieți omenești și pentru a preveni suferința într-un climat în schimbare.
• Cu toate acestea, doar 48 (51 %) din 95 de țări au raportat că și-au evaluat nevoile de adaptare la schimbările climatice și, chiar și după impactul profund al COVID-19, doar 60 (63 %) de țări au raportat un nivel de implementare ridicat sau foarte ridicat pentru gestionarea situațiilor de urgență în domeniul sănătății în 2021.

Lipsa de adaptare proactivă este demonstrată de răspunsul la căldura extremă. În ciuda beneficiilor spațiilor verzi urbane în materie de răcire locală și de sănătate în general, doar 277 (27 %) din 1038 de centre urbane globale erau cel puțin moderat verzi în 2021, iar numărul de gospodării cu aer condiționat a crescut cu 66 % din 2000 până în 2020, un răspuns neadaptat care agravează criza energetică și crește și mai mult căldura urbană, poluarea aerului și emisiile de gaze cu efect de seră.

Pe măsură ce crizele convergente amenință și mai mult sistemele de susținere a vieții la nivel mondial, o acțiune intersectorială rapidă, decisivă și coerentă este esențială pentru a proteja sănătatea umană de pericolele generate de schimbările rapide ale climei.

Sănătate, la ”mila” combustibililor fosili?

Anul 2022 a marcat cea de-a 30-a aniversare a semnării Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, prin care țările au convenit să prevină schimbările climatice antropogene periculoase și efectele lor dăunătoare asupra sănătății și bunăstării oamenilor. Cu toate acestea, de atunci au urmat puține acțiuni semnificative. Intensitatea carbonului din sistemul energetic global a scăzut cu mai puțin de 1 % de la instituirea CCONUSC, iar generarea de energie electrică la nivel mondial este încă dominată de combustibili fosili, energia regenerabilă contribuind cu doar 8-2 % din totalul global. În același timp, cererea totală de energie a crescut cu 59%, ceea ce va duce la o creștere a emisiilor legate de energie până la un maxim istoric în 2021.

• Politicile actuale pun lumea pe calea unei creșteri catastrofale de 2-7°C până la sfârșitul secolului. Chiar și cu angajamentele pe care țările le-au stabilit în contribuțiile stabilite la nivel național (NDC) actualizate până în noiembrie 2021, emisiile globale ar putea fi cu 13-7% peste nivelurile din 2010 până în 2030 – departe de scăderea de 43% față de nivelurile actuale, necesară pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris și a menține temperaturile în limitele adaptării.
• Dependența de combustibilii fosili nu numai că subminează sănătatea globală prin impactul sporit al schimbărilor climatice, dar afectează în mod direct sănătatea și bunăstarea oamenilor, prin volatilitatea și imprevizibilitatea piețelor de combustibili fosili, prin lanțurile de aprovizionare fragile și prin conflictele geopolitice. Ca urmare, milioane de oameni nu au acces la energia necesară pentru a-și menține locuințele la temperaturi sănătoase, pentru a păstra alimentele și medicamentele și pentru a îndeplini cel de-al șaptelea obiectiv de dezvoltare durabilă – asigurarea accesului la energie modernă, fiabilă, durabilă și la prețuri accesibile pentru toți.

În lipsa unui sprijin suficient, accesul la energia curată a fost deosebit de lent în țările cu IDH scăzut, iar în 2020 doar 1-4% din energia electrică provenea din surse regenerabile moderne (în principal energie eoliană și solară). Se estimează că 59% dintre unitățile de asistență medicală din țările cu venituri mici și medii nu au încă acces la energia electrică fiabilă necesară pentru a oferi îngrijiri de bază. Între timp, biomasa reprezintă 31% din energia consumată în sectorul casnic la nivel mondial, în principal din surse tradiționale – o proporție care crește la 96% în țările cu IDH scăzut.

Lumea se află într-un moment critic

Lumea se află într-un moment critic și, având în vedere că țările se confruntă cu mai multe crize în paralel, punerea în aplicare a politicilor de reducere a emisiilor pe termen lung riscă să fie deviată sau înfrântă de provocări percepute în mod greșit ca fiind mai imediate. Abordarea fiecărei crize concomitente în mod izolat riscă să atenueze una dintre ele, în timp ce o agravează pe cealaltă, se arată în articolul publicat de Infoclima.

O astfel de situație reiese din răspunsul la COVID-19, care, până în prezent, nu a oferit redresarea ecologică propusă de comunitatea sanitară și, dimpotrivă, agravează riscurile pentru sănătate legate de schimbările climatice. Mai puțin de o treime din cele 3-11 mii de miliarde alocate redresării economice COVID-19 se pretează pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră sau poluarea aerului, efectul net fiind probabil de creștere a emisiilor.

Pandemia COVID-19 a afectat acțiunile de combatere a schimbărilor climatice la nivelul orașelor, iar 239 (30%) din 798 de orașe au raportat că COVID-19 a redus finanțarea disponibilă pentru acțiuni de combatere a schimbărilor climatice.

• În timp ce țările caută alternative la petrolul și gazele rusești, multe dintre ele continuă să favorizeze arderea combustibililor fosili, iar unele chiar se întorc la cărbune. Schimbările în aprovizionarea cu energie la nivel mondial amenință să crească producția de combustibili fosili.
• Chiar dacă sunt puse în aplicare sub forma unei tranziții temporare, aceste răspunsuri ar putea anula progresele înregistrate în ceea ce privește îmbunătățirea calității aerului, ar putea îndepărta ireversibil lumea de la îndeplinirea angajamentelor stabilite în Acordul de la Paris și ar putea garanta un viitor de schimbări climatice accelerate care amenință supraviețuirea umană.

Dimpotrivă, în acest moment crucial, un răspuns centrat pe sănătate la crizele actuale ar oferi încă posibilitatea unui viitor cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezilient, care nu numai că evită efectele nocive pentru sănătate ale schimbărilor climatice accelerate, dar oferă, de asemenea, o sănătate și o bunăstare îmbunătățite prin intermediul beneficiilor secundare asociate acțiunii climatice. Un astfel de răspuns ar determina țările să renunțe rapid la combustibilii fosili, reducându-și dependența de piețele internaționale fragile de petrol și gaze naturale și accelerând o tranziție echitabilă către surse de energie curată.

Un răspuns axat pe sănătate ar reduce probabilitatea celor mai catastrofale efecte ale schimbărilor climatice, îmbunătățind în același timp securitatea energetică, creând o oportunitate de redresare economică și oferind beneficii imediate pentru sănătate. Îmbunătățirea calității aerului ar contribui la prevenirea a 1-2 milioane de decese cauzate de expunerea la PM2-5 provenite din combustibilii fosili numai în 2020, iar o tranziție energetică centrată pe sănătate ar spori călătoriile cu emisii reduse de dioxid de carbon și ar crește numărul de spații verzi urbane, promovând activitatea fizică și îmbunătățind sănătatea fizică și mentală.

Autoritățile locale identifică progresiv riscurile schimbărilor climatice

În ciuda deceniilor de acțiuni insuficiente, semnele de schimbare care apar, deși puține, oferă o oarecare speranță că un răspuns centrat pe sănătate ar putea începe să apară. Angajamentul individual față de dimensiunile de sănătate ale schimbărilor climatice, esențial pentru a impulsiona și a permite un răspuns accelerat, a crescut din 2020 până în 2021, iar acoperirea sănătății și a schimbărilor climatice în mass-media a atins un nou nivel record în 2021, cu o creștere de 27 % față de 2020.

Acest angajament este reflectat, de asemenea, de liderii țărilor, cu un procent record de 60% din cele 194 de țări care și-au concentrat atenția asupra legăturilor dintre schimbările climatice și sănătate în cadrul dezbaterii generale a ONU din 2021 și cu 86% din NDC-urile naționale actualizate sau noi care fac referiri la sănătate.

• La nivelul orașelor, autoritățile locale identifică progresiv riscurile schimbărilor climatice asupra sănătății populației lor, un prim pas pentru a oferi un răspuns adaptat care să consolideze sistemele locale de sănătate.
• Deși sectorul sănătății este responsabil pentru 5-2% din toate emisiile globale, acesta a dat dovadă de un leadership impresionant în domeniul climei, iar 60 de țări s-au angajat să facă tranziția către sisteme de sănătate rezistente la schimbările climatice și/sau cu emisii reduse de carbon sau cu emisii nete de carbon zero, ca parte a Programului de sănătate al COP26, începând cu iulie 2022.

Semne de schimbare apar și în sectorul energetic. Deși producția totală de energie curată rămâne extrem de insuficientă, în 2020 s-au atins niveluri record. Sursele cu emisii zero de dioxid de carbon au reprezentat 80% din investițiile în producția de energie electrică în 2021, iar energiile regenerabile au ajuns la paritate de costuri cu energiile bazate pe combustibili fosili.

În timp ce unele dintre țările cu cele mai mari emisii de gaze încearcă să își reducă dependența de petrol și gaze naturale ca răspuns la războiul din Ucraina și la creșterea prețurilor la energie, multe dintre ele se concentrează pe creșterea producției de energie regenerabilă, ceea ce ridică speranțe pentru un răspuns axat pe sănătate. Cu toate acestea, pentru ca speranța să se transforme în realitate, sensibilizarea și angajamentele sporite ar trebui să se traducă urgent în acțiuni.

După 30 de ani de negocieri în cadrul CCONUSC, indicatorii Lancet Countdown arată că țările și companiile continuă să facă alegeri care amenință sănătatea și supraviețuirea oamenilor din fiecare parte a lumii. În timp ce țările elaborează modalități de redresare în urma crizelor coexistente, dovezile sunt fără echivoc. În acest moment critic, un răspuns imediat, centrat pe sănătate, poate asigura încă un viitor în care populațiile lumii nu numai că pot supraviețui, ci pot prospera.

Citește și:

EXCLUSIV VIDEO | Independența energetică a României. Expert: ”Va fi o luptă destul de dificilă, România trebuie să găsească o soluție pentru următorii 10 ani, dacă ne vom ține de treabă”

EXCLUSIV VIDEO | Specialist în energie: ”2023, an liniștit. Am semne de îndoială pentru următorii 10-15 ani”

Cum ar arăta un sistem energetic eficient și decarbonizat pentru România anului 2050

Sunt fenomenele meteo din 2022 o consecință a schimbărilor climatice?

Culisele muncii unui paleoclimatolog | Ce putem afla despre istoria climei cercetând lacurile din România?

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele