Realegerea lui Lula da Silva ca președinte al Braziliei și țintele climatice ale acestui deceniu

Politicile climatice ale Braziliei au o mare însemnătate, aceasta fiind a cincea țară ca suprafață din lume cu o economie în top 15 și în continuă creștere. Brazilia de asemenea adăpostește circa 60% din pădurile amazoniene, considerate a fi printre cei mai importanți “plămâni” ai planetei.

Anul 2023 a început cu inaugurarea prezidențială a lui Lula da Silva care a redevenit președintele Braziliei, înlocuindu-l pe Jair Bolsanaro. Mandatul lui Bolsanaro a fost unul turbulent pentru politicile climatice iar în timpul acestuia defrișările în pădurea amazoniană între August 2018 și Iulie 2021 au însumat 34,018 km², o suprafață mai mare decât cea a întregului stat belgian. Conform unei analize a celor de la Carbon Brief alegerea lui Lula ar putea duce la salvarea a peste 75,000 km² de păduri ale Amazonului până la finalul acestui deceniu.

Pădurile amazoniene absorb un sfert din totalul de CO2 emis la nivel global. Însă cantitățile absorbite în prezent sunt cu 30% mai mici față de cele ale anilor 1990, din cauza defrișărilor masive. Unul din motivele principale ce au condus la creșterea exponențială a defrișărilor în Brazilia a fost cererea din ce în ce mai mare pentru carne de vită ce automat a dus la o nevoie de terenuri agricole.

Așadar, presiunea crescândă pentru pajiști și terenuri agricole au făcut foarte dificile eforturile de conservare a pădurilor braziliene.

De notat este faptul că Brazilia a reușit să obțină progrese semnificative în reducerea tăierilor de păduri față de sfârșitul anilor 1990 când anual erau defrișate suprafețe însumând 19,943 km² iar în prezent nivelul este de aproximativ 5,180 km².

Administrația Bolsanaro, pas înapoi în zona politicilor climatice

O problemă semnificativă din timpul mandatului președintelui Jair Bolsanaro a fost cea a defrișărilor ilegale excesive. Acestea crescuseră cu peste 52% față de nivelul administrațiilor precedente. Notabil este faptul că aceste statistici nu includ și pădurile care au ars în anii trecuți datorită incendiilor de vegetație naturale. În octombrie 2021, o coaliție formată din activiști de mediu împreună cu comunitățile native din Brazilia au dat în judecată administrația prezidențială Bolsanaro la Curtea Internațională ICC, însă foarte probabil acest proces va fi unul de lungă durată, notează Vlad Radu Zamfira pentru Infoclima.

De asemenea o altă chestiune problematică din timpul administrației Bolsanaro a fost faptul că agențiile guvernamentale precum Ibama și angajații acestora erau sub presiuni politice pentru a nu cheltui bugetele alocate, efectiv limitând capacitățile operaționale ale acestor instituții.

Fondul Amazonian (The Amazon Fund) reprezintă un mecanism internațional de suport pentru ca Brazilia să poată preveni și monitoriza defrișările ilegale din zona Amazonului.  Multe țări precum Germania și Norvegia au contribuit financiar cu sume importante până în anul 2019, când Bolsanaro a devenit președinte și a dizolvat comitetul său tehnic. Drept urmare majoritatea țărilor au sistat donațiile la vremea respectivă iar organizația a fost slăbită și nu a lansat noi proiecte pe durata mandatului său. Odată cu confirmarea realegerii lui Lula ca președinte, ministrul norvegian al mediului, Espen Barth Eide, declara că așteaptă cu interes “revitalizarea parteneriatelor climatice și forestiere cu Brazilia”.

Mandatul lui Bolsanaro a reprezentat o perioadă propice dereglementărilor mai ales în zona protecțiilor de mediu.

Un alt factor important au fost incendiile puternice din zona Amazonului în anii 2019 și 2020. În august 2019 erau înregistrate 5,318 incendii de vegetație iar în luna iulie a anului 2020 6,803, preponderent datorită defrișărilor pentru crearea fermelor dar și pentru activități precum mineritul. Ministrul mediului de atunci, Ricardo Salles și președintele Bolsanaro au fost acuzați în numărate rânduri de încurajarea practicilor ilegale prin eliminarea protecțiilor guvernamentale a pădurilor din Brazilia.

Bolsanaro a ordonat și concedierea în anul 2019 a directorului INPE (n.red. – Institutul Brazilian de Cercetare Spațială), pentru că acesta publicase o serie de fotografii satelit care arătau severitatea situației defrișărilor în Brazilia.

Ce poate însemna realegerea lui Lula ca președinte din perspectiva politicilor climatice?

Un indicator bun la ce va putea face președintele reales Lula din perspectiva politicilor climatice este istoricul primelor 2 mandate (2003-2007 și 2007-2011). Când Lula devenise președinte pentru prima dată în 2003 nivelul defrișărilor atingeau noi recorduri (~2.5 mil Ha). Practic Lula moștenise un dezastru ecologic însă în timp situația urma să se îmbunătățească prin implementarea a noi măsuri și legi, în principal Codul Forestier Brazilian (Forest Code) și printr-o colaborare mai strânsă a agențiilor guvernamentale.

Rezultatele s-au văzut după 2004, nivelul defrișărilor înregistrând scăderi exponențiale până în anul 2012. Prin planul de prevenire și control al defrișărilor ilegale situația a fost ținută oarecum sub control până în anul 2018.

În luna Octombrie a anului 2022 Lula declara că dorește acordarea unui statut special a peste 300,000 km² de pădure amazoniană, parte a unui efort susținut de a reduce defrișările ilegale printr-un pachet legislativ ambițios, un “Green New Deal” Brazilian în care Lula va dori sustenabilizarea sectorului agricol al țării cu cea mai mare economie din America de Sud.

Însă contextul politic din Brazilia va fi unul foarte complicat și cu multe piedici pentru președintele reales, asta în condițiile în care împuternicirea unor agenții guvernamentale precum Ibama depind de aprobări venite din partea camerelor decizionale (senat și congres) unde partidul lui Bolsanaro și aliații acestuia au înregistrat victorii importante. Așadar, deși Bolsanaro a fost învins, aliații acestuia încă posedă puteri substanțiale ce pot pune bariere semnificative pentru agenda climatică a lui Lula.

Lula și COP 27 – Începutul unei alianțe globale a națiunilor cu păduri tropicale

”Nu putem vorbi de securitate climatică la nivel global fără a proteja Amazonul”, declara Lula da Silva în cadrul COP 27 din Egipt. Realegerea sa ca președinte i-a permis acestuia să intervină puternic la COP 27 unde Brazilia, Indonezia și Congo, țări care însumate adăpostesc peste jumătate pădurile tropicale ale planetei, au semnat un pact de protecție a acestor păduri și au demarat proceduri pentru negocierea și implementarea a mecanisme de finanțare.

Este o posibilitate distinctă ca acest pact să fie similar cu Fondul Amazonian menționat anterior. O primă modalitate de finanțare propusă a fost prin intermediul programului Națiunilor Unite de reducere a emisiilor din defrișări și degradări al pădurilor UN-REDD.

De notat este că și Indonezia a pierdut porțiuni semnificative ale pădurilor sale tropicale, în ciuda unor eforturi de a combate defrișările. Statisticile din Indonezia sunt îngrijorătoare acestea arătând că în 2017 circa480,000 ha de păduri au fost pierdute, iar în 2018 ~440,000. În Congo situația era una similară, în anul 2020 peste 485,000 ha fiind defrișate illegal. Cert este că pentru ca această alianță să funcționeze este nevoie de un leadership efectiv care să atragă suport și finanțare.

Trecutul ne-a arătat că pe plan intern Lula da Silva poate reversa situația defrișărilor într-un timp relativ scurt. Întrebarea este dacă strategiile sale pot funcționa în cadrul unui tratat multi-continental ce necesită o abordare globală, într-o eră în care consensul geopolitic este unul foarte dificil de atins.

Un drum plin cu obstacole și speranțe pentru sfârșitul acestui deceniu

La recenta sa inaugurare ca președinte reales al Braziliei, Lula declara că oprirea defrișărilor ilegale reprezintă unul din principalele sale obiective, Brazilia aflându-se acum într-o situație similară cu cea de la începutul primului mandat. Marina Silva a redevenit ministru al mediului, poziție ocupată și în perioada 2003-2008 (o perioadă în care scăderi semnificative ale defrisării pădurilor amazoniene au fost înregistrate, ce au continuat până în 2013)

Lula poate deveni unul din cei mai importanți lideri climatici nu doar în America de Sud ci și la nivel global. Actualul său mandat îi va da oportunitatea acestuia să participe la 4 COP-uri, unul din obiectivele sale declarate fiind ca cel puțin una din acele 4 viitoare conferințe să fie desfășurată în Brazilia. Președintele reales al Braziliei va fi una din vocile cele mai importante la viitoare summituri și conferințe climatice. Însă semne de întrebare planează asupra obiectivelor sale pe plan intern unde va fi întâmpinat la nivel legislativ de o opoziție notabilă a aliaților fostului președinte Bolsanaro.

Reducerea masivă a defrișărilor ilegale, sustenabilizarea agriculturii și practicilor agricole din Brazilia, protejarea biodiversității Amazonului reprezintă pași cruciali necesari pentru a reduce emisiile GES la nivel global. Cât despre accelerarea unei eventuale tranziții energetice în cadrul statului brazilian, unul care deține rezerve uriașe de hidrocarburi, acolo rămân multe semne de întrebare, unele datând de pe vremea primului mandat al lui Lula da Silva. Doar în anii 2007 și 2008, Petrobas, – compania națională petrolieră a Braziliei – descoperise 3 mari zone cu rezerve petroliere în Bazinul Santos, una dintre ele – Tupi Oil Field – fiind cunoscută la vremea respectivă ca Lula Oil Field.

În acea perioadă acestea atrăgeau interes din partea multor companii europene și americane, situația schimbându-se drastic odată cu declinul prețului petrolului între 2014 și 2016. Actualul context energetic și economic la nivel global este unul foarte complicat și imprevizibil, iar Brazilia poate juca un rol important. La sfârșitul anilor 2000, Brazilia era văzută ca un posibil gigant petrolier. Deciziile executivului și legislativului Brazilian din următorii ani vor fi cruciale pentru a determina ce cale va fi aleasă.

Speranța este ca aceasta să fie una a sustenabilizării agriculturii și industriilor pentru reducerea emisiilor GES ce implică de asemenea protejarea și conservarea cu orice preț a pădurilor și ecosistemelor naturale. Cu siguranță, Lula va juca un rol important în această traiectorie, una de interes la nivel global.

Citește și:

• Sunt fenomenele meteo din 2022 o consecință a schimbărilor climatice?
• Culisele muncii unui paleoclimatolog | Ce putem afla despre istoria climei cercetând lacurile din România?
• Vinul românesc și schimbările climatice
• Poluarea bat-o vina! De ce bolile autoimune au explodat în ultimii ani? Cum reacționează organismul când nanoparticulele de plastic ajung în sânge
• România, țara fenomenelor meteo extreme. Unde vor lovi tornadele în anii ce urmează și care sunt zonele unde fulgerele vor face ravagii