România și aderarea la Alianța Solară Internațională. O GARANȚIE pentru un viitor energetic sustenabil?

Conform analizelor, România a produs în luna noiembrie o cantitate de aproximativ 1,45 GWh de energie fotovoltaică, aproximativ 0,86 % din cantitatea totală de energie electrică disponibilă, iar în ultimele 12 luni cea mai mare producție a fost înregistrată de hidroenergie, energia solară reprezentând doar 1.32%, un procent foarte mic raportat la potențialul țării noastre.

Deși ESMAP (Global Photovoltaic Power Potential by Country) ne plasează pe locul 182 din 210 țări analizate din punct de vedere al potențialului fotovoltaic, România se află în mijlocul unei transformări semnificative în sectorul energetic.

Decizia de a se alătura Alianței Solare Internaționale, în cadrul COP 28 , poate reprezenta un moment de cotitură pentru țara noastră și producția viitoare de energie solară. Angajamentul României este de a instala o capacitate de energie solară de peste 8 Gigawați până în 2030, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile.

Ce este Alianța Solară?

Alianța Solară Internațională (ISA) este o organizație internațională din care fac parte 122 de state, care are ca scop promovarea și extinderea rețelei de energie solară în întreaga lume, notează dr. Mădălina Nechifor pentru Infoclima.

România a aderat la ISA în decembrie 2023, ca parte a angajamentului său de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a dezvolta infrastructura actuală fotovoltaică. Principalele obiective ISA includ:

• oferirea de asistență tehnică și financiară țărilor membre pentru a le ajuta să dezvolte capacități solare.
• asigurarea accesului la energie solară pentru un miliard de oameni până în 2030 și reducerea costului energiei solare cu 60% până în 2030.

Provocări și soluții — Ar putea Infrastructura actuală a României să suporte o producție de energie solară de peste 8 Gigawați?

Din perspectivă tehnică, injectarea în rețea a unei cantități semnificative de energie care nu poate fi controlată, fără a fi sincronizată cu curba de consum, conduce la creșterea pierderilor tehnologice (CPT) în sistem. Infrastructura existentă ar avea dezechilibre în rețeaua de joasă tensiune ducând astfel la o supraîncărcare a conductorului de nul, prin circulația unui curent rezidual (care în mod normal ar trebui să fie zero).

Acest aspect reprezintă un factor de cost semnificativ pentru companiile de distribuție. Creșterea necontrolată a capacității instalațiilor de producție de electricitate ale prosumatorilor, în raport cu consumul propriu, și configurarea incorectă a unor invertoare cauzează fenomene precum supratensiunea, depășind adesea pragul de 5% stabilit de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Cea mai spectaculoasă evoluție din sectorul energetic național al ultimilor ani este dată de capacitatea instalată totală de peste 1,1 GW a prosumatorilor. Cu toate acestea, fenomenul prosumatorilor, în ciuda extinderii sale semnificative, pare să se confrunte cu propriile sale provocări, având în vedere constrângerile tehnice și economice ale sistemelor de distribuție în actualul cadru reglementar, care împiedică preluarea și implementarea eficientă a noilor capacități.

Transelectrica a obținut suma de 56,2 milioane de euro prin intermediul componentei REPowerEU a PNRR

Fără îndoială va fi necesară o modernizare a rețelei, necesară pentru preluarea unei producții de energie solară mai mare, dar si pentru expansiunea segmentului energiei eoliene, ce are un potențial foarte mare raportat la consumul de energie existent. Acest scenariu ar putea include îmbunătățirea capacității de transport a rețelei și instalarea de noi echipamente de control ce vor putea gestiona pe viitor cantități mult mai mari de energie electrica verde provenită atât din parcurile solare, dar și din cele eoliene.

Transelectrica a obținut suma de 56,2 milioane de euro prin intermediul componentei REPowerEU a PNRR, destinate finanțării a trei proiecte de investiții esențiale menite să eficientizeze și să modernizeze rețeaua de transport electric. Scopul programului REPowerEU este să sporească flexibilitatea și să abordeze obstacolele din rețeaua electrică, facilitând accelerarea integrării capacităților adiționale de energie regenerabilă și consolidarea rezistenței rețelei.

Aceste îmbunătățiri sunt fezabile și ar putea fi realizate în timp util pentru a atinge obiectivul de 8 Gigawați propus pentru anul 2030, însă implementarea eficientă a infrastructurii necesare și ajustarea politicilor energetice actuale vor necesita eforturi considerabile. Este esențială asigurarea unei tranziții echitabile și sustenabile, luând în considerare impactul asupra comunităților locale.

De asemenea, investițiile în educație și pregătirea forței de muncă pentru industria solară sunt esențiale. Dezvoltarea de programe educaționale și formare specializată va asigura că avem resurse umane pregătite să gestioneze și să conducă sectorul solar în viitor.

România ar putea beneficia nu doar de avantaje ecologice ci și economice

Prin promovarea și investiția în sursele de energie solară, țara noastră poate reduce dependența de sursele tradiționale de energie, precum combustibilii fosili. Această tranziție nu numai că va avea beneficii în combaterea efectelor schimbărilor climatice, dar va contribui și la diversificarea mixului energetic, creând o rețea mai robustă și mai rezilientă.

Finanțarea ISA va fi un impuls important pentru dezvoltarea energiei solare în România deoarece va ajuta țara să își atingă obiectivele de energie regenerabilă și să reducă dependența sa de energia fosilă. Un alt aspect crucial este generarea de locuri de muncă în sectorul energiei solare. Odată cu extinderea capacităților de producție și dezvoltarea infrastructurii asociate, se va deschide calea pentru noi oportunități de angajare în domenii precum inginerie, cercetare și instalare a echipamentelor solare.

Prin aderarea la Alianța Solară, România va avea acces la resurse și expertiză la nivel internațional, stimulând inovația și cercetarea în domeniul energiei solare. Colaborarea cu alte țări membre va permite schimbul de cunoștințe și tehnologii avansate, accelerând procesul de adoptare a soluțiilor eficiente și durabile.

Această colaborare internațională poate conduce și la proiecte comune de cercetare, dezvoltare și implementare a tehnologiilor solare, cu beneficii pe termen lung pentru toate țările implicate. Prin investiția în tehnologii inovatoare, România poate deveni un lider regional în domeniul energiei solare și să contribuie la construirea unei societăți mai verzi și mai echitabile.

Care ar fi pașii următori?

România a aderat la Alianța Solară iar cu sprijinul acesteia, țara noastră își poate îndeplini obiectivul de a furniza 24% energie solară până în 2030, reducând astfel emisiile de gaze cu efect de seră.

Plusuri

• Ar putea fi create ~40.000 de noi locuri de muncă până în 2030. Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic ar putea crea noi locuri de muncă în sectoare precum energia regenerabilă, construcțiile sustenabile și mobilitatea electrică.
• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar reduce poluarea și riscurile legate de schimbările climatice
• România ar putea deveni un lider regional în tranziția către o economie verde, ceea ce ar putea aduce beneficii economice și politice.
• În ceea ce privește ponderea cărbunelui în mixul energetic românesc, aceasta ar scădea semnificativ în următoarele decenii, pe măsură ce energia solară și alte surse regenerabile vor deveni mai competitive. În scenariul optimist, cărbunele ar putea reprezenta doar o mică parte din mixul energetic românesc până în 2050.

Minusuri

• Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic ar putea fi costisitoare, necesitând investiții semnificative în energie regenerabilă, eficiență energetică și alte măsuri.

O putere instalată de 8 GW energie fotovoltaică înseamnă o creștere de peste 5 ori față de situația din momentul de față. Acum avem doar 1,5 GW de putere solară instalată în capacități de producție a energiei electrice, iar cu un nivel minim de 300 MW noi pe an, am ajunge la 3,5 GW la sfârșitul deceniului.

Strategia energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050, prevede o creștere a capacității instalate a energiei solare de la 3,6 GW în 2022 la 7,3 GW în 2030. Acest lucru ar reprezenta o creștere de aproximativ 100%. Pentru asta am avea nevoie de cel puțin 600 MW capacități solare noi date în folosință în fiecare an.

Citește și:

Resursele de pe fundul oceanelor | Un pas prea departe pentru TRANZIȚIA verde?

Punctul Nemo, un CIMITIR spațial care poluează Pacificul?

Radiografia POLUĂRII râurilor din România

Relațiile dintre economii și sistemele Pământului: ”O perioadă fără precedent de depășire a RESURSELOR globale”

Plajele litoralului românesc, de la evoluție naturală la lărgire artificială