Roxana Bojariu, despre fenomenele meteo extreme din România: „Cu cât avem de-a face cu o cantitate sporită de vapori de apă, cu atât manifestările sunt și ele mai severe”
This browser does not support the video element.
Roxana Bojariu, directorul Departamentului de Climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), a vorbit, la emisiunea GÂNDUL GREEN, despre fenomenele meteo extreme cu care se confruntă țara noastră în perioada aceasta. Meteorologul a explicat că, pe măsură ce se modifică statistica acestora, ne vom confrunta cu un efect de creștere al temperaturii medii globale.
„Astfel de fenomene sunt, până la urmă, generate de complexitatea sistemului climatic și tipul acesta de fenomene a fost prezent și înainte, va fi și în viitor, indiferent de intervenția omului. Ce se schimbă acum, însă, este statistica lor – frecvența, intensitatea și uneori, persistența. Toate acestea, dacă ajung la valori mult mai mari, dacă avem frecvență, intensitate, durată și persistență mai mare, evident că impactul lor asupra sistemelor umane, dar și asupra ecosistemelor, va fi foarte important, mult mai important decât acum câteva decenii. Și se modifică statistica multora dintre aceste fenomene extreme, iar modificarea poate fi pusă în legătură cu schimbarea climei sau, cum i se mai spune – încălzirea globală – pentru că avem de-a face, practic, cu o creștere a temperaturii medii globale, ca simptom al stării acesteia modificate.
Pentru că, în sistemul climatic, datorită emisiilor de gaze cu efect de seră, se înmagazinează mai multă energie, mai multă căldură, mai mulți vapori de apă și, evident, că aceștia sunt transportați de aceste fenomene, dintr-o parte într-alta a globului. Cu cât avem de-a face cu o cantitate sporită de vapori de apă de căldură, cu atât manifestările ne putem, intuitiv gândi, că sunt și ele mai extreme, mai severe”, a declarat Roxana Bojariu.
Roxana Bojariu a vorbit și despre prognoza din următoarea perioadă și cum ne va afecta, în contextul în care aceste fenomene extreme s-ar putea amplifica.
„Din păcate, odată cu emisiile care continuă să contribuie la creșterea concentrației dioxidului de carbon, a metanului, a azotului, avem de-a face și cu creșterea temperaturii medii globale, dar și cu multe alte modificări în sistemul climatic. În funcție de cât vom arunca în aer, cât dioxid de carbon, cât metan, vom avea, evident, răspunsuri diferite în sistem, în temperatura medie globală, cu cât va crește nivelul oceanului planetar, ce se întâmpla cu gheața din Arctica, cu solul permanent înghețat, cu cantitatea de precipitații, cum va fi ea distribuită în zone diferite. Practic, sistemul, pentru a se reechilibra, trece printr-o nouă stare, în care, evident, că ai modificate toate aceste aspecte cu care eram obișnuiți acum mai multe decenii.
Și sunt experimente numerice care ne sugerează că am putea avea și creșteri – în scenariul cel mai pesimist – chiar cu 5 grade Celsius, creșteri ale temperaturii medii globle față de nivelul preindustrial. Dacă vom reuși, totuși, să ținem creșterea temperaturii medii globale până în jur de 1,5 grade Celsius, atunci toate modificările din sistem pot fi gestionate, până la urmă, adaptându-ne. Dacă, însă, noi vom trece de aceste limite ce pot fi gestionabile, putem ajunge în niște teritorii în care capacitatea noastră de adaptare nu mai face față și în care nu vom mai putea face față cu schimbările – nu doar noi, vom trage după noi și ecosisteme care deja simt amprenta umană”, a precizat Roxana Bojariu.