Schimbări climatice | ChatGPT vs. oamenii de știință: ”Cum este afectată România?”

Ce sunt schimbările climatice?

ChatGPT:  Schimbările climatice sunt modificări semnificative pe termen lung ale modelelor meteorologice, care afectează clima globală. Aceste schimbări includ modificări ale temperaturii medii a suprafeței Pământului, modelelor de precipitații, nivelurilor de maree și frecvenței evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi furtunile puternice, seceta și inundațiile.

Schimbările climatice sunt cauzate de activitățile umane care produc emisii de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care încălzesc atmosfera Pământului prin retenția căldurii. Aceste schimbări climatice au efecte grave asupra mediului, economiei și vieții umane, inclusiv pierderea de vieți omenești, extincția speciilor, modificări ale modelelor de cultură și aprovizionare cu hrană și creșterea nivelului mării, care poate duce la inundații costiere și perturbarea activităților economice și sociale.

Cum afectează schimbările climatice România?

Schimbările climatice au început deja să afecteze România, cu consecințe semnificative asupra mediului și economiei. Unele dintre aceste efecte includ:

1. Secete și inundații: În ultimii ani, România a suferit de la secete severe în unele zone și inundații devastatoare în altele. Aceste evenimente meteorologice extreme au dus la pierderi economice semnificative și la distrugerea infrastructurii și a proprietăților private.
2. Temperaturi crescute: Temperaturile medii în România au crescut în ultimele decenii, ceea ce a dus la modificări ale sezonului de vegetație, creșterea numărului de incendii de pădure și a expunerii la riscul de alunecări de teren.
3. Schimbări în aprovizionarea cu apă: Schimbările climatice au afectat disponibilitatea și calitatea resurselor de apă din România. Unele zone au suferit de la secete severe care au redus disponibilitatea de apă pentru irigare și aprovizionarea cu apă potabilă.
4. Extincția speciilor: Schimbările climatice au afectat biodiversitatea din România, cu multe specii care își pierd habitatul și sunt în pericol de extincție.

Aceste efecte ale schimbărilor climatice au un impact semnificativ asupra economiei și a vieții cotidiene din România și evidențiază necesitatea unor acțiuni urgente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a limita efectele schimbărilor climatice.

”Chiar dacă răspunsul la această întrebare nu este în sine greșit, este însă un răspuns foarte general. Putem înlocui «România» din întrebare cu aproape orice altă țară din Europa iar răspuns va fi în continuare unul corect. Ce este interesant la acest răspuns este ultimul paragraf (care nu este legat strict de întrebare). În acest paragraf, ChatGPT atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră”

Dr. Bogdan Antonescu

Frecvența tornadelor în România

Va crește frecvența tornadelor în România?

ChatGPT: În general, tornadele sunt mai puțin comune în Europa de Est și în România decât în alte părți ale lumii, cum ar fi Statele Unite. Cu toate acestea, schimbările climatice pot avea un impact asupra formării și frecvenței tornadelor în regiune.

În prezent, nu există suficiente date științifice pentru a concluziona dacă frecvența tornadelor în România va crește sau nu în viitorul apropiat. Cu toate acestea, există cercetări care sugerează că schimbările climatice pot crește probabilitatea ca regiunea să sufere de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi furtunile violente, grindina sau ploi torențiale.

Este important să se înțeleagă că tornadele sunt evenimente meteorologice rare, dar puternice, care pot fi foarte distructive și periculoase. Este important ca oamenii să fie pregătiți pentru astfel de evenimente și să urmărească informațiile meteo locale pentru a evita riscurile și a minimiza daunele materiale și de viață.

”Răspunsul este unul destul de bun. Este subliniat faptul că nu avem un set de date suficient de mare pentru tornadele din România pentru a putea înțelege impactul schimbărilor climatice asupra frecvenței de apariție a acestor fenomene meteo extreme. Foarte interesant este ultimul paragraf despre importanța pregătirii populației pentru astfel de evenimente. Acest aspect este important deoarece tornadele sunt în general considerate în România «curiozități» și un fenomene extreme care pot produce pagube”

Dr. Bogdan Antonescu

Poți da câteva exemple de tornade care au produs pagube însemnate în România? Care a fost cea mai severă tornadă raportată în România?

ChatGPT: Tornadele sunt relativ rare în România, iar cele care s-au produs în trecut au fost, în general, mai puțin severe decât cele din alte regiuni ale lumii. Cu toate acestea, au existat câteva cazuri de tornade care au produs pagube însemnate în țară. Iată câteva exemple:

• În 2012, o tornadă a lovit comuna Chiajna din apropierea Bucureștiului, producând pagube semnificative în zona respectivă. Mai multe clădiri au fost avariate, copaci au fost smulși din rădăcini, iar câțiva oameni au fost răniți.
• În 2013, o tornadă a lovit orașul Focșani din județul Vrancea, producând pagube materiale semnificative. Mai multe case și mașini au fost avariate, iar acoperișul unei școli a fost smuls de vânt.
• În 2017, o tornadă a lovit satul Lunca Ilvei din județul Bistrița-Năsăud, producând pagube materiale semnificative. Mai multe acoperișuri de case au fost smulse, iar copaci au fost doborâți de vânt.

Cea mai severă tornadă raportată în România a avut loc în anul 1954, când o tornadă de mare intensitate a lovit orașul Buzău din sud-estul țării. Tornada a produs pagube semnificative, cu mai multe case și clădiri distruse sau avariate, iar zeci de oameni au fost răniți sau uciși. Tornada din 1954 a fost una dintre cele mai puternice din Europa în acea perioadă și a avut un impact semnificativ asupra comunității locale.

”Este foarte interesant acest răspuns. Pornește de la o afirmație corectă și anume că tornadele din România sunt mai rare și mai puțin intense comparativ cu alte regiuni ale lumii. Însă exemple de tornade severe din România sunt inventate. Faptul că ChatGPT furnizează o serie de detalii privind impact tornadelor dă un aer de credibilitate răspunsului. Este ciudat faptul că tornada de la Făcăeni din 12 august 2002 nu face parte din lista furnizată de ChatGPT, chiar dacă această tornadă a fost una dintre cele mai severe din istoria României.

Acest lucru se poate explica prin faptul că ChatGPT nu folosește internetul pentru a căuta răspunsul, ci îl construiește cuvânt cu cuvânt în funcție de modul în care a fost antrenat. Practic, ChatGPT încearcă să «ghicească» răspunsul făcând o serie de presupuneri. Neștiind detaliile privind climatologia tornadelor din România, răspunsurile date de ChatGPT (care are capacitate de a face informațiile incorecte să pară corecte) pot să ajungă pe internet. Aceste informații false pot fi apoi preluate și răspândite”, precizează dr. Bogdan Antonescu pentru Infoclima.

Schimbări semnificative ale condițiilor de secetă în lunile de vară

Sunt secetele și inundațiile mai frecvente un rezultat al schimbărilor climatice în România?

ChatGPT: Da, schimbările climatice pot contribui la creșterea frecvenței secetelor și a inundațiilor în România. În ultimii ani, țara a experimentat o serie de secete severe în anumite zone, care au afectat culturile agricole și aprovizionarea cu apă potabilă, precum și inundații devastatoare în alte zone, care au dus la pierderi economice semnificative și la distrugerea infrastructurii și a proprietăților private.

Schimbările climatice pot duce la modificări ale modelelor de precipitații și temperaturilor, ceea ce poate crește riscul de secete în unele zone și de inundații în alte zone. De exemplu, creșterea temperaturilor medii poate duce la evaporarea mai rapidă a apei și la creșterea riscului de secetă în zonele cu resurse de apă limitate. În același timp, cantități mari de precipitații pot duce la inundații în zonele cu soluri saturate sau cu sisteme de drenaj insuficiente.

Este important să se ia măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a limita efectele schimbărilor climatice, precum și să se ia măsuri de adaptare la riscurile de secetă și inundații, cum ar fi investițiile în infrastructura de apă și sistemelor de drenaj și îmbunătățirea practicilor agricole și aprovizionării cu apă.

Răspuns Infoclima: Dr. Monica Ioniță- Scholz explica – într-un articol InfoClima – cum pentru România au fost observate schimbări semnificative ale condițiilor de secetă în lunile de vară (adică o tendință semnificativă de uscare) în special în partea de est a țării. Aproape 60% din suprafața României, care cuprinde atât zonele arabile cât și cele agricole, inclusiv zonele forestiere, sunt în proces de aridizare.

Dobrogea este una din cele mai afectate zone, în termeni de aridizare din România iar Din punct de vedere istoric, lipsa precipitațiilor a făcut ca România să se confrunte cu fenomenul de secetă prelungită în intervale precum 1894-1907, 1945-1951, 1983-1994, 2000-2003 și 2018 – 2020.

Tranziția energetică în România: ”O obligație asumată si o necesitate din punct de vedere economic”

Care este stadiul tranziției energetice din România?

ChatGPT: Tranziția energetică din România este încă într-un stadiu incipient, dar au fost făcute unele progrese în ultimii ani. În prezent, România depinde în mare măsură de combustibilii fosili, în special de cărbune, pentru producția de energie electrică, ceea ce reprezintă un impact semnificativ asupra mediului și sănătății oamenilor.

Guvernul României a adoptat o serie de politici și măsuri pentru a sprijini tranziția energetică, inclusiv dezvoltarea energiei regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În 2019, a fost aprobată o strategie națională privind tranziția energetică a României, care prevede o serie de obiective și măsuri concrete pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și pentru a crește ponderea energiei regenerabile în mixul energetic.

În ultimii ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a capacităților de producție a energiei regenerabile, în special a energiei eoliene și solare, dar aceste capacități rămân încă reduse în comparație cu capacitatea totală de producție a energiei din combustibili fosili.

Așadar, tranziția energetică din România este încă într-un stadiu incipient, dar există o voință politică din ce în ce mai puternică pentru a promova dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Este important ca aceste măsuri să fie accelerate și consolidate pentru a îndeplini obiectivele stabilite în cadrul Acordului de la Paris și pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul înconjurător.

Răspuns InfoClima: Dr. Andreea Vornicu, Dr. Andrei Korberg și Dr. Sorin Cebotari explica – într-un material InfoClima – cum tranziția energetică a Romaniei este o obligație asumată si o necesitate din punct de vedere economic. Autorii explicau cum există și avem soluții pentru variabilitatea energiei regenerabile și că tranziția energetică este o ambiție realizabilă ce necesită însă coerență, implicare și determinare la nivel politic și socio-economic.

”ChatGPT nu este conceput pentru a ajuta la învățarea despre schimbările climatice”

ChatGPT dispune deja de resurse semnificative și o bază de date ce va crește exponențial în următorii ani. Fiind încă la un stadiu incipient, răspunsurile pot fi foarte generale si nu sunt încă rafinate sau precise însă deja observăm o evoluție rapidă cu apariția unor noi versiuni updatate și cu o posibilă emergență a noi chatbot-uri în viitorul apropiat.

Bogdan Antonescu atenționează că răspunsurile date de ChatGPT (care are capacitate de a face informațiile incorecte să pară corecte) pot să ajungă pe internet, iar aceste informații false pot fi apoi preluate și răspândite.

Întrebând direct dacă ChatGPT poate fi folosit pentru a învăța mai multe despre schimbările climatice răspunsul a fost unul prompt: “Nu, ChatGPT nu este conceput pentru a ajuta la învățarea despre schimbările climatice. Este un instrument de procesare a limbajului natural care vă poate ajuta să generați propoziții și paragrafe care sună natural pe baza datelor pe care le introduceți. Pentru ajutor la învățarea despre știința din spatele schimbărilor climatice, este posibil să doriți să căutați resurse educaționale, cum ar fi manuale sau cursuri. “

Punând o ultimă întrebare, dacă subiectul schimbărilor climatice este discutat în România, ChatGPT a formulat și o concluzie a acestui material:

“Da, subiectul schimbărilor climatice este discutat în România în mod frecvent și există un interes din ce în ce mai mare pentru acest subiect. În ultimii ani, au avut loc numeroase evenimente, conferințe și campanii de conștientizare cu privire la schimbările climatice și la necesitatea de a lua măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a proteja mediul înconjurător si ca schimbările climatice sunt un subiect de discuție important în România, iar există o voință politică și socială din ce în ce mai puternică pentru a aborda această problemă și pentru a lua măsuri concrete pentru a proteja mediul înconjurător și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.”

Citește și:

VIDEO | Dan Tudose, despre bateriile de stocare a energiei electrice: „În România nu avem atât de multă stocare de energie”

VIDEO | Dan Tudose, despre mixul energetic: „În România avem suficiente zone de producere a energiei fotovoltaice onshore”

VIDEO | Dan Tudose, despre ENERGIA din surse regenerabile: „Avem nevoie de investiții repetate și regulate”

VIDEO | Dan Tudose, expert în energie: „Companiile producătoare de energie trebuie să investească”

Cum putem reduce AMPRENTA de carbon în preajma Sărbătorilor Pascale?