Sectorul financiar și schimbările climatice. Cum ne încălzesc banii… atmosfera

Sectorul financiar-bancar nu se poziționează printre cei mai mari poluatori direcți, însă este unul dintre actorii-cheie în cadrul procesului de decarbonizare. Noile proiecte de minerit sau extracția de petrol și gaze nu ar fi posibile fără susținerea financiară a marilor bănci ale lumii.

Giganții financiari globali – deși par să subscrie agendei de reducere a poluării cu carbon – în realitate fac încă destul de puțin pentru a produce un impact major. Acest lucru se poate schimba în decadele următoare odată cu creșterea presiunii politice internaționale și creșterea competitivității sectorului regenerabil.

Conform unui studiu realizat de The Carbon’s Majors Database, cele mai mari 100 companii ale lumii sunt responsabile pentru 71% din totalul emisiilor gazelor de seră la nivel global.

De asemenea peste jumătate din emisiile la nivel industrial sunt cauzate de 25 de companii/entități  de stat (China Coal, ARAMCO, Gazprom, Exxon s.a). Totuși se pare că subiectul finanțării acestor poluatori giganți este încă puțin discutat.

Cazul HSBC

Cazul HSBC este detaliat destul de amănunțit de cei de la Reclaim Finance, astfel fiind unul din cele mai largi grupuri bancare, HSBC declara la începutul lui 2021 că plănuiește să reducă treptat investițiile în exploatarea cărbunelui până în 2040. Totuși articolul publicat de Reclaim Finance arată că HSBC a investit peste 15 miliarde USD în companii ce se ocupă cu exploatarea cărbunelui, deși compania a declarat repetat că are o strategie de a ajunge la stadiul de net 0 emisii de carbon până în 2050, notează Vlad-Radu Zamfira pentru Infoclima.

Mai mult, conform celor de la Reuters, HSBC va acorda împrumuturi în valoare totală de 5 miliarde USD Emiratelor Arabe Unite pe o perioadă de 2 ani. Aceste împrumuturi sunt pentru a ajuta cele mai mai importante companii din Emirate într-o economie afectată de efectele pandemiei în 2020. Este foarte posibil ca o bună parte a acestor împrumuturi să fie direcționate către investițiile în petrol și gaz realizate de companii precum Abu Dhabi National Oil Company și Dana Gas PJSC.

• Un articol publicat de cei de la The Guardian UK arată că HSBC are active investite într-o firmă ce plănuiește construirea a peste 70 de centrale termice pe cărbune în 11 țări din Africa și Asia.
• Rainforest Action Network (RAN) au documentat lungă istorie a marilor bănci din SUA și Europa și a finanțării marilor poluatori.
• Câteva cazuri notorii sunt Nigeria LNG Limited si suportul acordat de Deutsche Bank, BNP Paribas s.a,; Offshore Cape Three Points in Ghana finanțat în parte de Standard Chartered, HSBC, Bank of China.

Lucy Pinson, fondatoare și director executiv al Reclaim finance, declara cu privire la acest subiect că “pe scena internațională Guvernul Marii Britanii dorește să conducă efortul unei abandonări globale a cărbunelui, însă sectorul financiar pare să nu fi primit încă notificarea”.

Din top 5 al celor mai importante bănci în Marea Britanie (Barclays, HSBC, Standard Chartered, Lloyds si Natwest) deși toate au, cel puțin la nivel declarativ, strategii pentru a atinge net 0 emissions niciuna nu are politici active de excludere a dezvoltatorilor în cărbune. În februarie 2021, Client Earth au cerut ca HSBC să publice o strategie transparentă cu țelurile companiei pe termen scurt, mediu și lung pentru a reduce treptat și elimina într-un final investițiile în combustibili fosili.

În ultimul deceniu, China a urmărit să își crească sfera de influență

În listele celor de la Rainforest Action Group, Banca Națională a Chinei apare ca finanțator cheie în multe proiecte de infrastructură minieră și petrolieră din Africa și Asia. Printre acestea se numără Offshore Cape Three Points în Ghana, Complexul Energetic Jawa 9 and 10 (2000 MW) din provincial Banten în Indonesia, Nigeria LNG Limited (NLNG) în Finima, Nigeria, Centrala Termică EMBA Hunutlu din Turcia (1320 MW).

• În ultimul deceniu, China a urmărit să își crească sfera de influență mai ales în zone bogate în resurse naturale din Africa, iar prezența sa în proiecte mari de infrastructură a devenit din ce în ce mai vizibilă.
• Bank of China reprezintă o parte esențială a planurilor regimului comunist de la Beijing a cărei economie este nr. 2  în lume.

Însă, spre deosebire de băncile din America și Europa unde – teoretic – guvernele pot forța băncile prin intermediul legislației să adopte măsuri cu privire la finanțările cărbunelui și hidrocarburilor, este neclar ce acțiuni concrete pot fi luate împotriva principalei instituții bancare din China.

10 reguli pentru reducerea finanțării proiectelor poluante

Raportul publicat de Reclaim Finance: City of Coal, the Climate Crimes of UK finance prezintă un plan cu 10 reguli pentru a forța sectorul financiar să abandoneze cărbunele și investițiile aferente.

1. Suportul financiar trebuie tăiat pentru mine și centrale energetice pe cărbune existente sau care sunt în planificare.
2. Excluderea/suspendarea grupurilor financiare care continuă finanțări legate de industria cărbunelui.
3. Introducerea unui moratoriu asupra serviciilor financiare legate de companii care vând echipament destinat proiectelor miniere noi.
4. Privarea de finanțare sau excluderea companiilor a căror mai mult de 20% din profituri sunt generate de extragerea cărbunelui (inclusiv pentru energie electrică provenită din cărbune).
5. Angajament pentru eliminarea serviciilor pentru finanțarea investițiilor (inclusiv în domeniul asigurărilor) pentru industria termo-energetică, termenul limită fiind 2030 în UE și 2040 în restul lumii.
6. Forțarea companiilor din sectorul financiar să adopte într-un an, un plan concret individual pentru închiderea treptată a portofoliilor cu active legate de exploatarea cărbunelui. Acest plan ar necesită un orar aliniat cu obiectivele tratatului climatic de la Paris.
7. Solicitarea companiilor să închidă (fără să vândă ) active în investiții cu cărbuni.
8. Utilizarea a “Global Coal Exit List” pentru a identifica planurile companiilor financiare în sectorul investițiilor în cărbune.
9. Aplicarea acestor politici să fie uniformă cu impact asupra tuturor serviciilor financiare, inclusiv eventuali subsidiari
10. Măsurile enumerate anterior trebuie implementate fără compromisuri sau lacune legislative.

Raportul Băncii Central Europene: Contribuie băncile la exacerbarea schimbărilor climatice?

Într-un raport publicat în Mai 2021 Banca Europeană Centrală punea o întrebare foarte importantă: Alimentează băncile schimbările climatice? Raportul arată faptul că marea majoritate a băncilor europene au realocat credite destinate inițial companiilor poluatoare. (Notă: După la data de 31 Decembrie 2020 băncile din Marea Britanie fac parte din studiul BEC.

Ce este neclar, dat fiind faptul că bănci precum HSBC și Barclays au activitate financiară în țări UE precum Luxemburg, dacă investițiile acestora sunt luată de asemenea în considerare per ansamblu în perioada post- Brexit. Cert este că cele 5 bănci principale ale Marii Britanii (Barclays, HSBC, Standard Chartered, Lloyds si Natwest) au acordat împrumuturi și investit 314 miliarde $ USD de la adoptarea Tratatului climatic de la Paris în Decembrie 2015 (sursa pg. 26 City of Coal report).

Raportul mai arată că – după retragerea semnalată de Donald Trump în 2017 a Statelor Unite din Tratatul Climatic de la Paris – împrumuturile băncilor europene către companii poluatoare din Statele Unite au scăzut însă nu cu mult  (~2.38%). Astfel, după ratificarea tratatului climatic de la Paris ponderea împrumuturilor către companii poluatoare a scăzut cu aproximativ 3% în ultimii 6 ani. Per total este o scădere infimă parțial atribuită unei administrații volatile Americane în timpul mandatului lui Donald Trump (2016-2020) iar în ritmul actual până în 2050 scăderea ar fi de ~15%.

Studiile în acest caz sunt puține, iar datele existente  ilustrează faptul că progresul în forțarea coloșilor bancari să renunțe la finanțarea marilor poluatori este foarte lent. Spre deosebire de sectorul bancar comercial unde pot există trenduri ale consumatorilor ce pot dirija o banca sau instituție financiară să adopte măsuri pro-verzi, sectorul de corporate banking necesită legislație precum Glass–Steagall sau Dodd-Frank.

Puterea băncilor poate influența traiectoria schimbărilor climatice 

Fără îndoială instituțiile financiare joacă un rol important în discuția schimbărilor climatice din două perspective.

• Prima perspectivă – finanțarea marilor poluatori în general, fie că vorbim de firme de construcții sau companii subsidiare celor mai mari poluatori la nivel global precum Coca-Cola.
• A doua perspectivă – este legată de exploatarea și procesarea cărbunelui, petrolului și gazului. Cele mai mari bănci și grupuri financiare din Marea Britanie au active și investiții în valoare de miliarde de dolari în astfel de companii. Mai mult, aceste companii financiare urmăresc în mod activ să investească  în combustibili fosili în regiuni ale lumii cu puține reguli și restricții, țări cu economii emergente în Africa și Asia sau țări ale căror economii depind aproape integral de exportul de petrol precum Arabia Saudită sau UAE.

În ultimii 3 ani, conform celor de la Green Peace UK, sectorul bancar a investit la nivel global 1900 miliarde USD în combustibili fosili comparativ cu doar 129.7 miliarde USD în proiecte pentru dezvoltarea energiei regenerabile.

Acest subiect al investițiilor în combustibili fosili va fi dezbătut la conferința Națiunilor Unite COP 26 din Glasgow în Noiembrie. Este clar că singura modalitate de a reglementa activitatea acestor companii este prin legislație atât la nivel statal cât și la nivel de bloc comunitar economic (UE, NAFTA/USMCA, MERCOSUR) și global.

• În Marea Britanie, planuri legislative precum Revoluția industrială verde au devenit din ce în ce mai populare.
• De asemenea în Statele Unite adoptarea unui Green New Deal care ar impune reglementări stricte asupra sectorului financiar și ale investițiilor în combustibili fosili, ar fi susținută de o majoritate a electoratului American  (conform datelor de la Data For Progress).

Este posibil că în decursul acestui deceniu să vedem mari grupuri financiare să abandoneze treptat investiții în cărbune,petrol și gaz datorită nerentabilitatii acestora în viitor și să redirecționeze resurse financiare către proiecte verzi la scala industrială.