Sectorul financiar-bancar nu se poziționează printre cei mai mari poluatori direcți, însă este unul dintre actorii-cheie în cadrul procesului de decarbonizare. Noile proiecte de minerit sau extracția de petrol și gaze nu ar fi posibile fără susținerea financiară a marilor bănci ale lumii.
Giganții financiari globali – deși par să subscrie agendei de reducere a poluării cu carbon – în realitate fac încă destul de puțin pentru a produce un impact major. Acest lucru se poate schimba în decadele următoare odată cu creșterea presiunii politice internaționale și creșterea competitivității sectorului regenerabil.
Conform unui studiu realizat de The Carbon’s Majors Database, cele mai mari 100 companii ale lumii sunt responsabile pentru 71% din totalul emisiilor gazelor de seră la nivel global.
De asemenea peste jumătate din emisiile la nivel industrial sunt cauzate de 25 de companii/entități de stat (China Coal, ARAMCO, Gazprom, Exxon s.a). Totuși se pare că subiectul finanțării acestor poluatori giganți este încă puțin discutat.
Cazul HSBC este detaliat destul de amănunțit de cei de la Reclaim Finance, astfel fiind unul din cele mai largi grupuri bancare, HSBC declara la începutul lui 2021 că plănuiește să reducă treptat investițiile în exploatarea cărbunelui până în 2040. Totuși articolul publicat de Reclaim Finance arată că HSBC a investit peste 15 miliarde USD în companii ce se ocupă cu exploatarea cărbunelui, deși compania a declarat repetat că are o strategie de a ajunge la stadiul de net 0 emisii de carbon până în 2050, notează Vlad-Radu Zamfira pentru Infoclima.
Mai mult, conform celor de la Reuters, HSBC va acorda împrumuturi în valoare totală de 5 miliarde USD Emiratelor Arabe Unite pe o perioadă de 2 ani. Aceste împrumuturi sunt pentru a ajuta cele mai mai importante companii din Emirate într-o economie afectată de efectele pandemiei în 2020. Este foarte posibil ca o bună parte a acestor împrumuturi să fie direcționate către investițiile în petrol și gaz realizate de companii precum Abu Dhabi National Oil Company și Dana Gas PJSC.
Lucy Pinson, fondatoare și director executiv al Reclaim finance, declara cu privire la acest subiect că “pe scena internațională Guvernul Marii Britanii dorește să conducă efortul unei abandonări globale a cărbunelui, însă sectorul financiar pare să nu fi primit încă notificarea”.
Din top 5 al celor mai importante bănci în Marea Britanie (Barclays, HSBC, Standard Chartered, Lloyds si Natwest) deși toate au, cel puțin la nivel declarativ, strategii pentru a atinge net 0 emissions niciuna nu are politici active de excludere a dezvoltatorilor în cărbune. În februarie 2021, Client Earth au cerut ca HSBC să publice o strategie transparentă cu țelurile companiei pe termen scurt, mediu și lung pentru a reduce treptat și elimina într-un final investițiile în combustibili fosili.
În listele celor de la Rainforest Action Group, Banca Națională a Chinei apare ca finanțator cheie în multe proiecte de infrastructură minieră și petrolieră din Africa și Asia. Printre acestea se numără Offshore Cape Three Points în Ghana, Complexul Energetic Jawa 9 and 10 (2000 MW) din provincial Banten în Indonesia, Nigeria LNG Limited (NLNG) în Finima, Nigeria, Centrala Termică EMBA Hunutlu din Turcia (1320 MW).
Însă, spre deosebire de băncile din America și Europa unde – teoretic – guvernele pot forța băncile prin intermediul legislației să adopte măsuri cu privire la finanțările cărbunelui și hidrocarburilor, este neclar ce acțiuni concrete pot fi luate împotriva principalei instituții bancare din China.
Raportul publicat de Reclaim Finance: City of Coal, the Climate Crimes of UK finance prezintă un plan cu 10 reguli pentru a forța sectorul financiar să abandoneze cărbunele și investițiile aferente.
Raportul Băncii Central Europene: Contribuie băncile la exacerbarea schimbărilor climatice?
Într-un raport publicat în Mai 2021 Banca Europeană Centrală punea o întrebare foarte importantă: Alimentează băncile schimbările climatice? Raportul arată faptul că marea majoritate a băncilor europene au realocat credite destinate inițial companiilor poluatoare. (Notă: După la data de 31 Decembrie 2020 băncile din Marea Britanie fac parte din studiul BEC.
Ce este neclar, dat fiind faptul că bănci precum HSBC și Barclays au activitate financiară în țări UE precum Luxemburg, dacă investițiile acestora sunt luată de asemenea în considerare per ansamblu în perioada post- Brexit. Cert este că cele 5 bănci principale ale Marii Britanii (Barclays, HSBC, Standard Chartered, Lloyds si Natwest) au acordat împrumuturi și investit 314 miliarde $ USD de la adoptarea Tratatului climatic de la Paris în Decembrie 2015 (sursa pg. 26 City of Coal report).
Raportul mai arată că – după retragerea semnalată de Donald Trump în 2017 a Statelor Unite din Tratatul Climatic de la Paris – împrumuturile băncilor europene către companii poluatoare din Statele Unite au scăzut însă nu cu mult (~2.38%). Astfel, după ratificarea tratatului climatic de la Paris ponderea împrumuturilor către companii poluatoare a scăzut cu aproximativ 3% în ultimii 6 ani. Per total este o scădere infimă parțial atribuită unei administrații volatile Americane în timpul mandatului lui Donald Trump (2016-2020) iar în ritmul actual până în 2050 scăderea ar fi de ~15%.
Studiile în acest caz sunt puține, iar datele existente ilustrează faptul că progresul în forțarea coloșilor bancari să renunțe la finanțarea marilor poluatori este foarte lent. Spre deosebire de sectorul bancar comercial unde pot există trenduri ale consumatorilor ce pot dirija o banca sau instituție financiară să adopte măsuri pro-verzi, sectorul de corporate banking necesită legislație precum Glass–Steagall sau Dodd-Frank.
Fără îndoială instituțiile financiare joacă un rol important în discuția schimbărilor climatice din două perspective.
În ultimii 3 ani, conform celor de la Green Peace UK, sectorul bancar a investit la nivel global 1900 miliarde USD în combustibili fosili comparativ cu doar 129.7 miliarde USD în proiecte pentru dezvoltarea energiei regenerabile.
Acest subiect al investițiilor în combustibili fosili va fi dezbătut la conferința Națiunilor Unite COP 26 din Glasgow în Noiembrie. Este clar că singura modalitate de a reglementa activitatea acestor companii este prin legislație atât la nivel statal cât și la nivel de bloc comunitar economic (UE, NAFTA/USMCA, MERCOSUR) și global.
Este posibil că în decursul acestui deceniu să vedem mari grupuri financiare să abandoneze treptat investiții în cărbune,petrol și gaz datorită nerentabilitatii acestora în viitor și să redirecționeze resurse financiare către proiecte verzi la scala industrială.