Soarele invizibil de pe acoperiș

Tipuri de panouri solare și costurile

Tehnologia panourilor solare s-a îmbunătățit dramatic de-a lungul anilor, astfel o gamă nouă de panouri solare inovatoare sunt acum introduse pe piață. Cu toate acestea, atunci când evaluăm  opțiunile în materie de panouri solare potrivite din punct de vedere tehnologic, vom  întâlni două categorii majore de panouri: panouri solare monocristaline și panouri solare policristaline.

Ambele sunt opțiuni convenționale care au fost utilizate de zeci de ani. Ambele tipuri de panouri valorifică energia solară, dar trebuie să luați în considerare diferențele dintre panourile solare monocristaline și policristaline în mod obiectiv înainte de a le cumpăra.

Majoritatea panourilor solare de pe piața actuală vin cu o garanție de 25 de ani (garanție de performanță). Aceasta înseamnă, în general, o producție electrică garantată timp de 10 ani la 90% din puterea nominală și 25 de ani la 80%. Dar rețineți că toate garanțiile de performanță nu sunt aceleași. Asigurați-vă că verificați literele mici de pe garanțiile pentru panourile pe care le luați în considerare.

Desigur, nu avem date despre performanța panourilor solare după 30-40 de ani, dar proiecția este că panourile monocristaline (pe baza purității și a celorlalte caracteristici menționate mai sus) vor continua să genereze o cantitate semnificativă de energie electrică și să aducă economii pentru mulți ani după expirarea garanției și în cele din urmă vor rezista testului timpului mult mai bine decât panourile policristaline.

Când cauți panouri monocristaline de vânzare, le vei găsi poziționate ca un produs Premium. Prețul unui panou monocristalin variază în dependență de producător, însă în mare acesta se plasează între 1,700 și 2,000 RON. Producătorii de panouri solare monocristaline evidențiază estetica și eficiența superioară pentru a convinge clienții.

Celulele solare din cadrul panourilor monocristaline sunt produse cu plachete de siliciu (siliciul este mai întâi format în bare și apoi este tăiat în plachete subțiri). Panoul își derivă numele „mono” deoarece folosește siliciu monocristal. Deoarece celula este constituită dintr-un singur cristal, oferă electronilor mai mult spațiu pentru a se deplasa astfel producând un flux mai bun de electricitate. Acesta este motivul din spatele eficienței mai mari a panourilor solare monocristaline față de policristaline.

Eficiența panourilor solare policristaline este mai scăzută în comparație cu cele monocristaline, dar avantajul pentru clienți este că această opțiune este mai accesibilă, prețul unui panou policristalin pornește de la 500 RON. Atunci când mergeți să cumpărați panouri solare policristaline, le puteți diferenția de cele monocristaline prin nuanța albastră în comparație cu cea neagră.

Deși panourile solare policristaline sunt compuse și ele din siliciu, acestea nu implică utilizarea siliciului monocristal. Producătorii de panouri solare policristaline topesc mai multe fragmente de siliciu împreună pentru a produce napolitanele din care sunt formate aceste panouri. Din acest motiv, ele sunt numite „poli” sau multicristaline. Electronii din fiecare celulă vor avea mai puțin spațiu pentru a se mișca din cauza multor cristale dintr-o celulă. Prin urmare, cotele de eficiență ale panourilor solare policristaline sunt relativ mai mici.

Producția de energie, în funcție de nori și de vreme

Deoarece celulele fotovoltaice depind de iradiația solară pentru a funcționa, panourile solare, pe o vreme înnorată tind să fie mai puțin productive în comparație cu zilele însorite. Energia produsă de panoul solar în ziua înnorată depinde și de cât de densă este structura norilor. De exemplu, norii ce apar ce cer sub o formă fina semitransparentă nu pot avea un impact prea mare asupra performanței panourilor solare. În zilele parțial înnorate, performanța chiar și a celor mai bune panouri solare poate scădea cu până la 25%. Cu toate acestea, zilele ploioase nu sunt atât de rele pe cât ar putea părea. Apa de ploaie curăță murdăria, economisind astfel unele dintre eforturile de întreținere.

Un strat gros de zăpadă este o amenințare cu siguranță pentru producția de energie a celulelor fotovoltaice, dar un strat subțire nu este atât de rău pentru panouri, deoarece o parte din lumina soarelui poate trece. Mai mult, instalațiile pe acoperiș se fac de obicei într-un mod în care zăpada alunecă în mod natural. În mod surprinzător, pătura de zăpadă din jurul casei poate crește generarea de energie solară, deoarece radiația reflectată de zăpadă acționează ca o oglindă. Aceasta, la rândul său, crește intensitatea radiației care ajunge pe panourile solare.

Una dintre multele concepții greșite în ceea ce privește efectului vremii asupra panourilor solare este că temperaturile ridicate pot crește eficiența panourilor. Oricât de ciudat ar suna, panourile solare sunt mai productive când temperaturile sunt scăzute. Temperaturile ridicate reduc puterea de ieșire a celulelor fotovoltaice din cauza căderii de tensiune. Astfel, o zi răcoroasa însorită este o condiție mult mai bună pentru funcționarea optimă a panourilor solare.

Deși panourile moderne sunt proiectate pentru a rezista la un vânt de până la 144.84 km/h, panourile mai ieftine pot să nu funcționeze atât de bine în apropierea acestui prag. Chiar și atunci când sistemul eșuează, factorul limitativ sunt rareori panourile.

În cele mai multe cazuri, problema este cauzată de probleme ale sistemului suport sau a acoperișului unde sunt montate panourile. Praful și resturile sunt alte elemente care pot afecta panourile în condiții de vânt. Cu toate acestea, majoritatea panourilor solare sunt suficient de rezistente pentru a rezista la condiții meteorologice dificile.

România, acoperire solare bună

România dispune de o acoperire solară bună, având 210 zile însorite pe an și un flux anual de energie solară cuprinsă între 1,000 kWh/m2/an și 1,300 kWh/m2/an, în comparație cu alte țări din Europa. Conform hărții Solargis – „Potențialul de energie fotovoltaică”, România este împărțită în trei zone principale de însorire.

Zona roșie, de aproximativ 1,387 kWh/mp/an și corespunde Olteniei, Munteniei, Dobrogei și sudului Moldovei. Zona galbenă, 1,168-1,241 kWh/mp/an, cuprinde regiunile carpatice și subcarpatice ale Munteniei, toată Transilvania, zona de mijloc și nord a Moldovei, Banat, iar zona albastră, 1,095-1,168 kWh/mp/ an, regiunile montane. Având în vedere această distribuție a potențialului ar trebui să avem un număr mult mai larg de proiecte mai ales în centrele urbane majore precum București, Cluj, Iași sau Timișoara.

Contextul geografic general indică faptul că în România am putea avea un număr destul de mare de prosumatori, mai ales în zonele roșii. Aspectele geografice și climatice nu sunt însă decisive în creșterea numărului de prosumatori. Implementarea unei scheme de suport (precum casa verde+), predictibilitatea legislativă, cooperarea distribuitorilor și furnizorilor de energie precum și simplificare sistemului de avizare a noilor proiecte pot contribui direct la creșterea numărului prosumatorilor și în acest fel la îndeplinirea țelurilor energetice asumate de România.

Este esențial să înțelegem că odată cu creșterea numărului de prosumatori nu vom avea doar o mai mare parte a energiei produse din surse regenerabile, vom contribui la reducerea dependenței de importurile de energie, spori bunăstarea consumatorilor și crește reziliența atât la nivel național cât și la nivel individual.