Când corpul uman nu poate menține o temperatură internă optimă, din cauza condițiilor extreme din mediu înconjurător, apare stresul termic. Acesta duce la diferite probleme de sănătate, de la disconfort minor până la afecțiuni grave sau chiar deces.
În ultimii ani, stresului termic a devenit o preocupare tot mai accentuată, în special în contextul valurilor prelungite de căldură care au afectat Europa.
Astfel, schimbările climatice contribuie la creșterea frecvenței, intensității și duratei valurilor de căldură, amplificând astfel riscurile asociate stresului termic.
Începând cu 1940, numărul de ore cu stres termic a crescu în aproape toate regiunile României cu excepția regiunilor montane. În anumite regiuni, de exemplu, sudul României, această creștere este 1,8 ore pe an în perioada 1940–2023.
Stresul termic are un impact mai mare în orașe din cauza efectului de insulă termică urbană. Materialele de construcție precum betonul și asfaltul absorb și rețin căldura, iar lipsa vegetației împiedică răcirea naturală a aerului. Activitatea umană intensă și densitatea marea populației contribuie suplimentar la creșterea temperaturilor. Acest fenomen duce la probleme de sănătate, afectează productivitatea muncii și crește costurile de răcire a locuințelor, notează Bogdan Antonescu pentru Infoclima.
Dar ce este, de fapt, stresul termic? Acesta apare atunci când corpul uman nu poate menține o temperatură internă optimă din cauza condițiilor extreme din mediu înconjurător. Aceasta duce la diferite probleme de sănătate de la disconfort minor până la afecțiuni grave sau chiar deces.
Stresul termic poate fi măsurat utilizând diferiți indici biometeorologici.
Este clar din ceea ce observăm în ultimi ani la nivel global că stresul termic are un impact asupra sănătății din ce în ce mai crescut în contextul schimbărilor climatice.
În plus, înțelegerea acestui fenomen ajută la dezvoltarea și implementarea de politici publice eficiente, cum ar fi îmbunătățirea infrastructurii urbane pentru a reduce efectul de insulă de căldură, crearea de spații verzi și răcirea urbană, precum și planificarea sistemelor de avertizare și răspuns în situații de urgență. În cele din urmă, aducerea în discuție a acestui subiect sensibilizează comunitatea și stimulează acțiuni concrete pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, protejând astfel sănătatea și bunăstarea populației.
Citește și:
Cât de mult contează comunitățile ENERGETICE într-o tranziție justă
STRATEGIA de infrastructură verde și îmbunătățirea vieții din orașe