STUDIU. Poluarea aerului în trei orașe mari din România – București, Cluj-Napoca și Iași

În ultimele decenii, problema poluării aerului a devenit tot mai presantă, atrăgând atenția autorităților, oamenilor de știință și publicului larg. Printre cei mai periculoși poluanți atmosferici se numără particulele fine, cunoscute sub denumirile PM2.5 și PM10, care sunt de dimensiuni microscopice, imperceptibile ochiului uman, dar extrem de nocive pentru sănătate și mediu. Pe lângă asta, valurile de căldură prin care trecem în ultimele două săptămâni vin și ele cu presiune atmosferică ridicată, care creează un strat de aer stagnant deasupra nivelului solului, ce poate deveni toxic.

În acest context alarmant al poluării cu particule PM2.5 și PM10, venim cu o analiză comparativă a situației în trei dintre cele mai importante centre urbane ale României: Cluj-Napoca, București și Iași. Aceste orașe oferă o imagine a dinamicii poluării urbane și a impactului acesteia asupra sănătății locuitorilor și mediului înconjurător.

Din cauza dimensiunilor lor mici, particulele pot pătrunde adânc în plămâni, iar unele dintre ele pot ajunge chiar în fluxul sanguin, putând cauza daune grave organismului. Expunerea pe termen lung la particulele PM2.5 și PM10 este asociată cu o gamă largă de afecțiuni de sănătate, preucm astmul și bronșita, boli cardiovasculare, creșterea riscului de accident vascular cerebral, cancer pulmonar, deces prematur, dar chiar efecte adverse asupra dezvoltării fetale și mortalitate prematură.

POLITICĂ „Makaveli”, consilier al Dianei Șoșoacă, SPAIMA Parlamentului. Amenințări STUPEFIANTE ale influencerului: „Ascundeți-vă soțiile”

13:28

POLITICĂ Nicușor Dan: „Trebuie respectat VOTUL oamenilor / Nu ne permitem încă câteva luni de instabilitate”

13:23

Pe lângă impactul direct asupra sănătății umane, particulele PM afectează negativ și mediul. Ele pot reduce vizibilitatea, afectând calitatea aerului peisagistic, pot depune substanțe nocive pe sol și în cursurile de apă, deteriorând habitatele naturale și afectând biodiversitatea.

Factorul de căldură

Creșterea mortalității din cauza valurilor de căldură a fost studiată pe larg. De exemplu, se estimează că 70.000 de decese suplimentare au avut loc în timpul caniculei din 2003 în Europa.

Creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură proiectate pentru secolul viitor este o preocupare importantă pentru sănătate. Valurile de căldură amenință sănătatea. Poluarea aerului amenință sănătatea. Dar de ce se adună adesea alertele privind căldura și poluarea aerului?

Căldura poate crește poluarea aerului în trei moduri:

• Când vremea este caldă, sursele primare de poluanți tind să crească
• Soarele și căldura pot transforma poluanții primari ai aerului în poluanți secundari care pot fi și mai toxici
• Valurile de căldură vin adesea cu presiune atmosferică ridicată, care creează un strat de aer stagnant deasupra nivelului solului.

Sursa foto: Teqoia

Când se întâmplă acest lucru în orașe, poluanții atmosferici rămân captați, iar densitatea poluanților crește. Căldura declanșează o utilizare mai mare a energiei aerului condiționat în clădiri și mașini, iar asta duce la un aer aglomerat cu mai multe emisii, notează Alex Luchiian pentru Infoclima.

Schimbările climatice cu perioade calde mai lungi, pot provoca, de asemenea, o producție mai mare de alergeni pe bază de plante, cum ar fi polenul.

Alte efecte secundare ale căldurii pot crește poluarea aerului, cum ar fi incendiile sălbatice care produc cantități mari de particule; această poluare poate ajunge în zone dens populate, transportate de vânturi.

Prin urmare, controlul și reducerea emisiilor de PM2.5 și PM10 sunt esențiale nu doar pentru protejarea sănătății publice, dar și pentru conservarea calității mediului înconjurător. Înțelegerea amănunțită a acestor particule, a surselor lor și a impactului pe care îl au, constituie un prim pas crucial în dezvoltarea de strategii eficiente pentru combaterea poluării aerului.

Impactul asupra sănătății umane

Particulele ultrafine au efecte adverse asupra coropului uman indiferent daca expunerea este pentru putin timp sau pentru timp mai indelungat.

Sistemul respirator

Particulele PM2.5 și PM10 sunt extrem de periculoase pentru sistemul respirator. Datorită dimensiunilor lor reduse, acestea pot trece de barierele naturale ale organismului și se pot depune în plămâni, provocând inflamații, reducerea funcției pulmonare și exacerbarea condițiilor existente precum astmul și bronșita cronică.

Sistemul cardiovascular

Studiile au demonstrat o legătură clară între expunerea pe termen lung la PM2.5 și un risc crescut de boli cardiovasculare. Particulele fine pot contribui la ateroscleroză (îngroșarea arterelor), pot crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral și pot influența negativ tensiunea arterială și funcția cardiacă.

Efecte carcinogene

Expunerea la PM2.5 a fost asociată și cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului pulmonar, ca urmare a conținutului lor de substanțe toxice și carcinogene, care, odată pătrunse în fluxul sanguin, pot afecta diverse organe.

Impactul asupra dezvoltării fetale

Există dovezi că expunerea prenatală la PM2.5 și PM10 poate avea efecte negative asupra dezvoltării fetale, incluzând nașterea prematură și greutatea scăzută la naștere, ambele având implicații de lungă durată asupra sănătății copilului.

Impactul asupra mediului

Ecosistemele

Particulele fine și ultrafine pot avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor. Depunerea lor pe sol poate afecta fertilitatea acestuia și poate schimba echilibrul chimic, afectând viața plantelor și a organismelor care depind de sol pentru nutriție.

 Apa

PM2.5 și PM10 pot fi transportate de precipitații în cursurile de apă, afectând calitatea apei și viața acvatică. Substanțele toxice asociate cu aceste particule pot intra în lanțul alimentar acvatic, având efecte nocive asupra peștilor și a altor forme de viață acvatică.

Clima

Particulele fine joacă un rol semnificativ în schimbările climatice. Pe de o parte, ele pot contribui la încălzirea globală prin absorbția radiației solare. Pe de altă parte, pot avea un efect de răcire prin dispersarea și reflectarea luminii solare. Acest dualism al impactului lor complică eforturile de modelare și combatere a schimbărilor climatice.

Vizibilitatea

Poluarea cu particule fine reduce semnificativ vizibilitatea, ducând la ceață densă de poluare, cunoscută sub numele de smog. Aceasta nu numai că afectează calitatea vieții și estetica peisajului urban și natural, dar poate avea și implicații serioase pentru siguranța transportului.

Analiza situației pentru Cluj-Napoca

Pe plan local există cel puțin 4 rețele private (Strop de aer, Pulse.eco , Aerlive, Uradmonitor) care măsoară particulele in suspensie PM2.5 și PM10 pentru a compensa situația senzorilor din rețeaua națională (doar 4 amplasați din care 2 nu funcționează). Pentru studiul pentru acest oraș am folosit datele colectate pentrul 2023 de la două rețele private (Strop de aer si Aerlive) pentru a înțelege și izola sursele de poluare corelate cu activitățile umane. Astfel am procesat peste 800.000 măsurători unice doar pe anul 2023, pentru 16 senzori amplasați pe toată zona metropolitană a orașului Cluj-Napoca, din rețeaua privată “Strop de aer”.

Comparând datele de pe cele 2 rețele private, putem observă o diferența dintre concentrația pulberilor PM2.5 și PM10, rezultat direct al tipurilor de senzori optici pe care îi utilizează (PMS5003 și SDS011).

Pe baza datelor am identificat pentru Cluj-Napoca mai multe zone în care poluarea aerului a fost peste media măsurătorilor realizate cu senzori mobili sau fixi. Astfel în urmă interpretării datelor, informațiilor și pozelor de la fața locului s-a ajuns la concluzia că din cele 4 locații identificate, 2 prezintă trafic masiv în zonă și 1 locație a avut un șantier în vecintate (active pe toată durata anului 2023) și 1 locație are ateliere auto în vecintate (cu acțiuni de autoincendiere a deșeurilor și maselor plastice constant).

De asemenea, lunile de iarnă decembrie, ianuarie,  februarie și martie  au avut cel mai poluat aer din timpul anului, condițiile meteo dar și evenimentele specifice sărbătorilor au dus la degradarea calității aerului (artificii) (PM2.5 – 14.5 (ug/m3) PM10 – 17.24 (ug/m3); sursa : Uradmonitor).

Analiza situației pentru Iași

Pe plan local există cel puțin 3 rețele private (Strop de aer, Pulse.eco , Uradmonitor) care măsoară particulele in suspensie PM2.5 și PM10 pentru a compensa situația senzorilor din rețeaua națională (doar 3 amplasați din care 1 nu funcționează). Pentru studiul realizat pentru acest oraș am utilizat datele colectate pentrul anul 2023 de la 2 rețele private (Strop de aer si Uradmonitor) pentru a înțelege și izola sursele de poluare corelate cu activitățile umane.

Pe baza datelor pentru IASI,  am identificat mai multe zone în care poluarea aerului a fost peste media măsurătorilor realizate cu senzori mobili sau fixi. Astfel în urmă interpretării datelor, informațiilor și pozelor de la fața locului s-a ajuns la concluzia că sunt 6 locații cu valori peste media orașului și anume : 1 locatie avand concentratia PM2.5 peste 15 ug/m3,  2 locatii avand concentratia PM2.5 peste 14 ug.m3 si 3 locatii avand concentratia PM2.5 peste 13 ug/m3.

Luând în considerare și concentrația particulelor PM10, observăm valori aproape duble (28.84 ug/m3), ceea ce indică trafic auto pe carosabil murdar sau santiere și construcții în zonă.

De asemenea lunile de iarnă decembrie, ianuarie, februarie  și martie au avut cel mai poluat aer din timpul anului, condițiile meteo, dar și evenimentele specifice sărbătorilor au dus la degradarea calității aerului (artificii).

Analiza situației în București

Pe plan local există cel puțin 4 rețele private care măsoară particulele in suspensie PM2.5 și PM10 pentru a compensa situația senzorilor din rețeaua națională (doar 4 amplasați din care 2 nu funcționează). Pentru studiul realizat pentru acest oraș am utilizat datele colectate pentrul anul 2023 de la 2 rețele private pentru a înțelege și izola sursele de poluare corelate cu activitățile umane:

Pe baza datelor pentru București,  am identificat mai multe zone în care poluarea aerului a fost peste media măsurătorilor realizate cu senzori mobili sau fixi.

Astfel în urmă interpretării datelor, s-a ajuns la concluzia că 50% sunt cu valori peste media orașului și anume : 6 locatii avand concentratia PM2.5 peste 20 ug/m3,  4 locatii avand concentrația PM2.5 peste 19 ug/m3, 4 locații având concentrația PM2.5 peste 17 ug/m3 si 2 locatii având concentrația PM2.5 peste 15 ug/m3.

Luând în considerare concentrația pulberilor în suspensie specifică fumului în special în lunile în care nu este necesară încălzirea cu combustibili de orice fel, observăm zone periferice în jurul Bucureștiului care dau semne de incendieri de cabluri sau cauciucuri (mase plastice) în zona de nord-vest. Zona cea mai afectată de concentrația pulberilor în suspensie este Calea Giulești 424B, unde senzorul a indicat o medie anuală de 20 ug/m3, din cauza traficului, care a fost de 4 ori peste limita admisa de OMS.

De asemenea, lunile de iarnă decembrie, ianuarie, februarie  și martie au avut cel mai poluat aer din timpul anului, condițiile meteo, dar și evenimentele specifice sărbătorilor au dus la degradarea calității aerului (artificii).

Rezultatele studiului

Dacă ne uităm la cele trei orașe prin prisma calității aerului în 2023, vom vedea că București stă cel mai prost la acest capitol, urmat de Cluj-Napoca și Iași. Similar cu rezultatele de la senzorii montați la locație fixă și măsurătorile efectuate cu senzorii mobili au arătat același rezultat – și anume că București este fruntaș la poluarea din aer.

• București : PM2.5 – 15.5 PM10 – 12.2 (Aerlive)
• București : PM2.5 – 17.37 PM10 – 20.32 (Urad)
• Cluj-Napoca: PM2.5 – 12.35 PM10 – 11.55 (Aerlive)
• Cluj-Napoca: PM2.5 – 12.35 PM10 – 11.55 (Strop de aer)
• Iași: PM2.5 – 12.35 PM10 – 11.55 (Strop de aer)
• Iași: PM2.5 – 13.01 PM10 – 14.34 (Urad)

Măsuratorile au fost făcute în trafic, în gări și autogări, stații de autobus sau piețe publice. De departe, poluarea măsurată  în Gara de Nord pe peron și de la metrou este cea mai mare și poate pune în pericol iminent cetățenii ce se expun pentru mult timp în zonele afectate, întrucât au existat depășiri de până la 17 ori pentru concentrația pulberilor in suspensie PM2.5, față de limita propusă de OMS. (articolul integral pe Infoclima)

Citește și:

Cum influențează schimbările climatice bunăstarea COPIILOR? UNICEF: „Problema se va agrava în viitor”

Cât de mult contează comunitățile ENERGETICE într-o tranziție justă

Cum „pensionăm” panourile solare și ce se întâmplă când acestea ies din uz?

STRATEGIA de infrastructură verde și îmbunătățirea vieții din orașe

China vs. restul lumii în cursa pentru DOMINAȚIA energiei solare

Raport Copernicus | Date sumbre pentru Europa, în anul 2023: „Fenomenele EXTREME au dus la pierderi de miliarde €”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele