Alexandra Maria Bocșe, consilierul de Stat pentru Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale, a vorbit, la emisiunea GÂNDUL GREEN, despre raportul la nivel de țară privind limitarea impactului schimbărilor climatice din România. Cercetătoarea a precizat că atunci când este vorba despre o abordare integrată, sunt luate în calcul măsuri care se referă atât la partea de atenuare, cât și la cea de adaptare.
„Trebuie să intervenim simultan pe partea de adaptare și pe partea de atenuare și să înțelegem și interacțiunea dintre măsurile pe care le luăm într-un domeniu – de exemplu, cel al atenuării – cu măsurile pe care le luăm în domeniul adaptării.
Dacă ne uităm la domeniul adaptării, avem o strategie națională în lucru, privind adaptarea la schimbările climatice, pentru perioada 2022-2030, cu orizontul anului 2050, dar raportul vine și cumva indică că este nevoie să venim și cu măsuri regionale și locale pe partea de adaptare și este foarte important să implicăm decidenții locali, comunitățile locale, în formularea unor măsuri pe partea de adaptare.
Când vine vorba de impact, impactul este diferit în zona de munte sau în zona de câmpie, într-o zonă în care avem mai multe păduri sau într-o zonă în care avem un deficit de păduri, care sigur ajută în procesul de adaptare la schimbările climatice și sigur și în procesul de atenuare”, a afirmat Alexandra Maria Bocșe.
Alexandra Maria Bocșe a explicat și care sunt mijloacele care vor ajuta la finanțarea pentru adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice.
„Vorbim de finanțare din surse europene, vorbim și de finanțare de la bănci multilaterale, de la instituții financiare multilaterale, vorbim de finanțare de la bugetul de stat și vorbim de finanțare din zona privată – de exemplu, credite venite de la bănci private pentru creșterea gradului de eficiență energetică a locuințelor sau pentru construcții rezidențiale verzi. Sunt astfel de pachete financiare care devin din ce în ce mai prezente pe piața românească. În ceea ce privește tranziția justă, sigur, la nivel european există un instrument financiar în acest sens.
Vorbim despre Fondul pentru Tranziție Justă, care, în cazul României, se referă, în special, sau vizează acțiuni în șase județe-cheie, dar în raportul nostru, noi mergem dincolo de proiectele care vor fi finanțate prin acest fond, pentru că anticipăm că elemente de injustețe pot să apară dincolo de aceste șase județe, mai ales atunci când ne referim la tranziția climatică în domenii precum transporturile și încălzirea, răcirea locuințelor”, a precizat Alexandra Maria Bocșe.
Consilierul de Stat pentru Climă și Sustenabilitate a afirmat că este importantă și implicarea autorităților locale în ceea ce privește răspunsul la schimbările climatice.
„Noi, în raport, menționăm faptul că vedem pentru instituțiile centrale un rol de catalizator, un rol de orchestrator al răspunsului național la schimbările climatice, prin faptul că autoritățile centrale pot aduce împreună autoritățile locale, mediul de business, mediul ONG, mediul de cercetare. Dar sigur că pentru răspunsuri locale este foarte important să avem implicarea autorităților locale.
Și autoritățile locale, în România, deja aș spune că au făcut pași în ceea ce privește și atenuarea, și adaptarea la schimbările climatice. Dacă vorbim de adaptare, vedem un interes crescut pentru crearea și dezvoltarea de spații verzi – și spațiile verzi joacă un rol important în adaptarea la schimbările climatice – de exemplu, reduc șansa de insulă de căldură urbană.
În același timp, autoritățile locale joacă un rol important pe partea de atenuare, dacă ne referim la investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor sau investiții în transportul local sustenabil”, a menționat Alexandra Maria Bocșe.