Până când actualele proiecte energetice ale României se vor finaliza și va fi atins dezideratul de independență energetică, țara noastră trebuie să găsească soluții din timp pentru a asigura necesarul de gaze, cărbune și petrol. Totodată, trebuie schimbată și paradigma, în depedență energetică în măsură rezilientă, consideră expertul în energie Dumitru Chisăliță.
România nu va putea miza pe primul reactor nuclear de mici dimensiuni mai devreme de 10 ani, deși planurile sunt ca acest SMR, ce ar trebui să fie construit la Doicești, lângă Târgoviște (90 km de București), să producă până în 2030, a precizat Dumitru Chisăliță la Gândul Green.
“Cu îngăduință și uitându-mă cum merg lucrurile în România, m-aș duce chiar la 10 ani de zile și nu doar la cinci. Practic, România trebuie să găsească o soluție pentru următorii 10 ani, dacă ne vom ține de treabă, și peste 10 ani mixul format din gaze, energie nucleară, energie fotovoltaică, energie solară și energie hidro va atinge proiectele pe care le avem în momentul de față”, a declarat la Gîndul Green Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Sfatul specialistului este ca factorii de decizie să asigure cantitățile necesare de resurse din import din timp, pentru că altfel vom plăti un preț mult mai mare.
“Va fi o luptă destul de dificilă, o luptă care va trebui dusă prin importuri – importuri de gaze naturale, importuri de energie electrică, probabil importuri de alte materii prime cum ar fi cărbunele, mai ales țițeiul, produsele petroliere -, ori aceste importuri pe care va trebui să le facem într-un interval, repet, până în 10 ani.
După părerea mea, ar trebui încă de pe acum să fie organizate și gândite într-o politică și o diplomație energetică, economică suficient de atrăgătoare astfel încât să nu ne găsim în situația de a achiziționa aceste produse doar în zona lor marginală, în care prețurile sunt foarte-foarte ridicate”, a mai spus expertul în energie Dumitru Chisăliță.
“Cred că în momentul de față, mai mult decât oricând, să fim corecți cu noi înșine și să lăsăm ideea – foarte bună, dar încă o dată nu o văd aplicabilă pe termen scurt – de independență energetică și să ne gândim la o țară care suntem dependenți energetic, dar putem să devenim dependenți energetic într-o măsură rezilientă și mai ales într-o măsură în care atât capacitatea socială cât și capacitatea de securitate energetică să își atingă maximul posibil”
Dumitru Chisăliță
Citește și:
Cum ar arăta un sistem energetic eficient și decarbonizat pentru România anului 2050
Realegerea lui Lula da Silva ca președinte al Braziliei și țintele climatice ale acestui deceniu
Sunt fenomenele meteo din 2022 o consecință a schimbărilor climatice?