România trebuie să aștepte între 7 și 10 ani până când mixul de producție a energiei format din gaze naturale, energie nucleară și din surse regenerabile va deveni pe realitate. Este un termen lung și se traduce prin insecuritate și prețuri mai ridicate, consideră specialistul în energie Dumitriu Chisăliță.
Chiar dacă în teorie mixul energetic pe care a mizat România este cea mai bună soluție, finalizarea și punerea în funcțiune a capacităților de producție nu va fi gata mai devreme de 7—10 ani, a precizat Dumitru Chisăliță la Gândul Green.
“România a mizat pe un mix energetic în care energia regenerabilă, în care gazele naturale și energia nucleară să joace un rol important. Cred că această soluție este soluția cea mai bună pe termen mediu și lung, chiar dacă pe termen scurt s-ar putea să fie elemente dezavantajoase așa cum a fost anul 2022 pentru gaze naturale.
Dar cred că o analiză corectă și o analiză care să ne arate dacă acesta este drumul cel bun sau nu este drumul cel bun se poate realiza doar printr-o transpunere a efectelor economice, a efectelor sociale pe un interval de cel puțin 10-20 de ani”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, la Gândul Green.
Totuși, consideră specialistul în energie, acest plan se lasă așteptat, date fiind întârzierile în exploatarea gazelor de mare adâncime din Marea Neagră și construcția/pornirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă ori a celei de mici dimensiuni (SMR) din apropiere de Târgoviște.
“Cred că modul în care a jucat România este unul corect, doar că trebuie să avem în vedere că mixul energetic invocat de România încă se lasă de așteptat în a fi pus în practică.
Trebuie să vedem totuși că în ultimii 10 ani de zile capacitățile din surse regenerabile au fost foarte puține, de asemenea exploatarea gazelor din Marea Neagră încă se lasă de așteptat, de asemenea reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sunt în discuție, chiar și aceste SMR-uri, aceste mici reactoare modulare pentru energie nucleară, comportă multe discuții, multe aprobări și un timp îndelungat până ele vor deveni realitate”, a explicat Chisăliță.
“Ceea ce vedem în teorie a fost, din punctul meu de vedere, bine gândit în România, în practică înseamnă încă cel puțin 7, 8, 9, 10 ani până această teorie va deveni și realitate. Este un termen lung, un termen care pentru România înseamnă insecuritate sau un grad de insecuritate mai ridicat decât am avut în trecut și înseamnă și prețuri mai ridicate”
Dumitru Chisăliță
Citește și:
Cum ar arăta un sistem energetic eficient și decarbonizat pentru România anului 2050
Realegerea lui Lula da Silva ca președinte al Braziliei și țintele climatice ale acestui deceniu
Sunt fenomenele meteo din 2022 o consecință a schimbărilor climatice?