Ziua Mediului și neutralitatea climatică, obiectiv prioritar al UE

4. POLUAREA AERULUI ȘI SĂNĂTATEA PUBLICĂ: UNDE SUNTEM? Deși situația poluării în Europa s-a îmbunătățit considerabil în ultimii 10 ani, peste 400.000 de oameni încă mor prematur din cauza poluării. România se afla pe locul 8 la numărul de decese premature cauzate de poluarea din combustibili fosili, Bucureștiul fiind pe locul doi în topul orașelor cu cele mai mari costuri de sănătate cauzate de poluare. Peste 8.7 milioane de oameni au murit în 2018 din cauza poluării cu combustibili fosili, un număr semnificativ mai mare decât au sugerat cercetările anterioare, precum Povara globală a bolilor. Altfel spus, poluarea aerului cauzată de arderea combustibililor fosili a fost responsabilă pentru aproximativ 1 din 5 decese la nivel mondial în 2018. 

5. INFLUENȚA OAMENILOR ASUPRA CALITĂȘII APELOR. Conform raportului modial ONU privind dezvoltarea apei World Water Development, consumul de apă din întreaga lume crește cu 1% în fiecare an din 1980. Aproximativ 40% din populația mondială suferă de lipsa apei. Conform unei estimări, până în 2050, aproximativ una din patru persoane va locui într-o țară cu deficit de apă. Ca să putem înțelege mai bine calitatea apelor, am creat proiectul Strop de rouă, o soluție de monitorizare și  informare cu privire la o serie de parametri fizico-chimici. Informațiile și datele prelevate deservesc cetățenii interesați direct de calitatea apelor (fie că sunt pescari sau consumatori de apă de izvor), dar pot reprezenta și baza unui studiu cu privire la calitatea apelor și evoluția acestora în timp. Prin acțiunea propriu-zisă de testare a calității apelor pe sectoare de râu, putem identifica foarte ușor agenți economici, industriali sau agricoli, care deversează cu bună știință sau nu, substanțe ce pot pune în pericol calitatea apelor.

6. SUNT FENOMENELE METEO EXTREME DIN 2022 O CONSECINȚĂ A SCHIMBĂRILOR CLIMATICE? Anul 2022 a fost unul al fenomenelor extreme în Europa. Fiecare lună de vară a fost marcată de valuri de căldură — dintre care unele cu un impact major. În iunie, în cea mai mare parte a Europei au fost înregistrate temperaturi mai mari decât media 1991–2020. Peste 40°C și valuri de căldură au fost observate în special în Franța, Spania și Italia. Au fost stabilite noi recorduri de temperatură în Franța, la Biarritz (42.9°C) și în Spania, la San Sebastián (39.7°C).Valurile de căldură, perioadele cu secetă și incendiile de vegetație au avut un impact foarte mare în multe regiuni ale Europei în special în vara acestui an. Sunt fenomenele extreme o consecință a schimbărilor climatice sau a variabilității naturale? Pentru a putea răspunde la această întrebare analizăm pe rând evoluția și impactul valurilor de căldură, perioadelor cu secetă și incendiilor de vegetație din 2022.

7. CUM PUTEM REDUCE EMISIILE INVESTIND ÎN INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ DIN ROMÂNIA? Anul 2021 a fost numit Anul European al Căilor Ferate iar toți ochii sunt ațintiți asupra industriei feroviare de transport când vine vorba de inovație, sustenabilitate și noi tehnologii. Deși prin comparație cu transportul aerian și chiar naval, emisiile transportului feroviar diesel sunt substanțial mai mici, reducerea și înlocuirea acestuia cu cel electric sau alte alternative trebuie să reprezinte o prioritate, pentru a reduce semnificativ cantitățilele de combustibil fosili folosite și poluarea aferentă. În Europa, 50% din liniile de cale ferată sunt electrificate (60% din liniile principale) și 80% din trafic se desfășoară cu tracțiune electrică. Este de menționat că la nivelul anului 2014 (nu s-au recepționat alți km electrificați între timp), România se situa sub media Uniunii Europene în ceea ce privește electrificarea căilor ferate (39.8%) din liniile existente, față de 50%.

 8. BENEFICIILE CULTURII DE CÂNEPĂ PENTRU UN VIITOR SUSTENABIL. Cânepa este una din puținele plante care pot crește oriunde, în orice climat. Nu are nevoie de îngrășăminte sau pesticide și luptă în mod natural împotriva bolilor și buruienilor. De asemenea este un fitoremediator natural (curăță toxinele din sol) și poate reduce semnificativ poluarea chimică. Are nevoie de o treime din cantitatea de apă cerută de bumbac și culturi similare, deci e o alternativă sustenabilă, iar rădăcinile ei adânci deschid solul și îl îmbunătățesc pentru culturile viitoare. În 1971 România era al 3-lea producător mondial de cânepă industrială. Această lungă istorie a cânepii a adus România pe primul loc ca cel mai mare furnizor de cânepă din Europa, cultivând 56 – 70% din întreaga producție europeană și locul 4 în lume cu 45.000 ha de teren cultivat cu cânepă, până în 1989. Mai recent, producția românească de cânepă se confruntă cu o revigorare datorită cererii internaționale, a sprijinului intern și a noilor facilități de prelucrare înființate, însă o barieră este procesul necesar pentru obținerea licenței de producție.

9. SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI TURISMUL — MAI INCOMPATIBILE DECÂT OBSERVĂM. Circa 1.2 milioane turiști au vizitat litoralul Românesc în 2021. Având în vedere ridicare toatală a restricțiilor epidemiologice, sezonul 2022 e probabil să aducă o creștere consistentă a acestui număr. Banii cheltuiți de turiști pe litoral constituie o sursă de venit importantă nu doar la nivel local ci și pentru bugetul național, în acest context e important să înțelegem în ce mod riscurile climatice pot afecta turismul balnear în România. Evenimentele meteo extreme, eroziunea plajelor, pierderea biodiversității sau valurile de căldură extremă pot afecta sectorul turistic balnear pe termen mediu și lung. Factorii climatici reprezintă elementul cheie de atracţie pentru turiştii sosiţi în destinaţiile montane ori de litoral şi nu numai.

10. PESTICIDELE — YING YANGUL AGRICULTURII INTENSIVE. Nu e oportun să clasificăm pesticidele ca fiind bune sau rele. Totuși, nocivitatea unei substanțe este dată de cantitatea folosită, contextul în care e folosită, iar percepția nocivității depinde de cât de mult cunoaștem despre această substanță. Cu toate că noile pesticide trec printr-un proces amănunțit de evaluare și studiu, tendința generală este de a reduce cantitatea de pesticide folosite. Astfel pentru a reduce poluarea aerului, apelor și a solului, Comisia Europeană susține reducerea cu până la 50% a pesticidelor folosite în agricultură și creșterea ponderii soluțiilor sustenabile în acest sector prin intermediul politicii Farm to Fork.

Citește și:

Un sistem național de MONITORIZARE a schimbărilor climatice, o primă linie de apărare pentru România?

Setea de cocktailuri și reducerea risipei de pe urma acesteia

Cum se adaptează animalele sălbatice schimbărilor climatice?

Schimbări climatice | ChatGPT vs. oamenii de știință: ”Cum este afectată România?”

De ce ar trebui să ne uităm mai atenți la pajiștile alpine?

Mica Eră Glaciară | Cum să răspundem în fața SCHIMBĂRILOR climatice?