Laszlo Attila, președinte al Comisiei pentru sănătate publică din Senatul României, a vorbit, în ediția specială a Gândul Live de miercuri, despre despre traseul și prevederile noii legi a vaccinării, aflate în Camera Deptaților, și a subliniat importanța creșterii gradului de imunizare a populației, deocamdată antigripal, cu vaccinurile disponible, pentru a preveni suprasolicitarea sistemului în cazul suprapunerii cu pandemia de COVID-19, pentru care încă nu există un vaccin.
Laszlo Attila a detaliat, în cadrul webminar-ului organizat de Gândul.ro, în parteneriat cu Asociația „Medici pentru România” și Sanador, traseul legislativ al proiectului de lege privind vaccinarea, care a fost adoptat, acum doi ani în Senat, cu o singură abținere, și care a ajuns la Camera Deputaților, unde colegii din Comisia de sănătate i-au adus anumite modificări, urmând să intre în plen și să fie dezbătut în forul decizional.
„Eu sper ca acest lucru să se întâmple cât mai curând, pentru că sunt o serie de prevederi care cred că ar fi binevenite în toate situațiile, dar mai ales în această situație. Și aici mă refer la obligativitatea statului de a asigura stocurile necesare pentru o perioadă mult mai lungă față de cât este prevăzută acum, în sensul că statul va avea obligația de a avea la dispoziție tot timpul stocurile necesare pentru o perioadă de doi ani de zile și ceea ce este și mai important este faptul că mai rezolvă o problemă cu care ne-am confruntat în anii precedenți”, a declarat Laszlo Attila, care a precizat că și până în prezent am avut în vigoare reglementările de rigoare, problema a fost cu cele din legislația secundară și terțiară, fără prevederi foarte clare și fără sancțiuni în cazul în care nu se respectă.
„Atunci când vă spun acest element important este cel legat de obligativitatea furnizorilor de a se asigura în condiții optime livrarea până la ultimul utilizator, adică până la medicul de familie sau ucei care asigură vaccinarea”, a explicat Laszlo Attila, în cadrul webminar-ului organizat de Gândul.ro.
Președintele Comisiei pentru sănătate publică din Senatul României a detaliat și un alt element de noutate introdus de proiectul de lege, respectiv posibilitatea de amenajare a punctelor de vaccinare în afara unităților sanitare. „Ar fi interesant de văzut în primul rând să avem o astfel de lege și în același timp să facem demersuri în acest sens, pentru că țările care au făcut acest lucru să știți că au făcut noște pași extrem de importanți în primul rând în cazul vaccinurilor facultative”, a explicat Laszlo Attila. Senatorul a dat exemplu Franței, unde vaccinarea se poate face inclusiv la farmacie.
În luna iulie, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, a spus că sunt în derulare discuții avansate pentru ca populația să poată fi vaccinată și în farmacii, începând cu campania din această toamnă.
Președintele Comisiei pentru sănătate publică din Senatul României a apreciat demersurile care au fost făcute pentru asigurarea vaccinurilor existente, respectiv cel antigripal, o primă tranșă fiind deja livrată spre România.
„Una dintre temerile breslei medicale este că ne vom confrunta cu o situație extrem de dificilă atunci când temperatura din exterior va scădea și este foarte probabil că se va suprapune perioada de gripă, de boli respiratorii acute cu COVID-ul, situații cu posibilitatea de a avea aceleași simptome și asta va crea o situație extrem de dificilă pentru fiecare dintre noi. Simptomatologia e aceeași, etiologia diferă, și va pune la grea încercare tot sistemul sanitar”, a explicat Laszlo Attila.
Președintele Comisiei pentru sănătate publică din Senatul României a amintit că în luna februarie a acestui an am avut o săptămână cu 159.000 de cazuri de boli respiratorii acute. „Este imens. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla în cursul lunii octombrie, noiembrie, dacă apare o astfel de situație, asta ar presupune un număr foarte mare de oameni care se adresează instituțiilor medicale și este foarte greu de gestionat cu actualul sistem de triaj”, a explicat Lazlo Attila.
„Cred că cel mai important în această situație este să ne creștem gradul de vaccinare în cazul bolilor unde ne stă la dispoziție vaccin, și aici mă refer la gripă, bineînțeles respectând pașii care au fost prevăzuți, este o premieră că la începutul lunii septembrie ne stă la dispoziție acest vaccin. Bineînțeles într-o primă etapă vor fi categoriile vulnerabile, personal medical, copii, după care ar fi de dorit ca gradul de vaccinare constatat în anii precedenți să crească semnificativ, și atunci scăpăm măcar de o parte din acele patologii cu care ne-am confruntat până acum și ne confruntăm an de an în cazul bolilor respiratorii acute”, a detaliat senatorul.
În ceea ce privește vaccinurile anti-COVID, alocate în urma acordului încheiat la nivel european, Laszlo Attila a spus că România va primi 4% din cantitatea disponibilă la nivel european din acest vaccin.
„Cred că ne facem iluzii prea mari că până la sfârșitul anului acest vaccin ne va sta la dispoziție, pentru că, ați văzut, sunt în derulare diferite teste în cazul diferiților producători, chiar azi a fost anunțat că în Marea Britanie testele au fost suspendate pentru clarificarea anumitor aspecte, și cred că aceste iluzii pe care ni le facem că în următoarele săptămâni, următoarele luni, ne va sta la dispoziție la nivel populațional o cantitate suficient de mare este o afirmație destul de riscantă”, a spus senatorul.
Laszlo Attila a apreciat că este foarte probabil că vom asista la o creștere a numărului de infecții cu noul coronavirus și după începerea școlilor și a transmis un apel populației pentru a respecta măsurile de prevenție pentru a diminua răspândirea COVID-19.
„Dacă ne uităm un pic la datele statistice la nivel național, teroretic n-ar trebui să ne facem griji: ne stau la dispoziție peste o mie da paturi de terapie intensivă la nivel național, dar când ne uităm un pic mai atent unde apar aceste cazuri, atunci vedem că în anumite zone ale țării, în primul rând centrele universitare, dar din când în când și alte județe au probleme de capacitate când crește numărul de cazuri”, a spus Laszlo Attila.
„Ceea ce mă îngrijorează este faptul că, dacă la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie, am putut și am fost capabili, datorită măsurilor respectate de populație, ca în cazul testelor efectuate să ajungem la un raport de 1,78% a cazurilor pozitive din totalul testelor efectuate, azi vorbim de un raport de 5,5 – 6,1% din totalul testelor la nivel național, dar dacă le scoatem pe cele care au fost făcute la cerere, ale celor care au vrut să plece din țară sau angajatori, atunci vorbim de o rată de 9,8 – 10 – 10,1% a cazurilor pozitive din numărul de teste făcute în baza protocolului MS. Ceea ce este extrem de mult și este foarte mare, pentru că riscul de a propaga infecția este destul de mare în cazul în care nu se respectă procedurile și măsurile de izolare și prevenție”, a explicat președinte al Comisiei pentru sănătate publică din Senatul României.
Celor care nu cred în vaccinare, Laszlo Attila le-a transmis că, dacă se continuă trendul actual al pandemiei cu COVID-19 și în lipsa unui vaccin care să prevină apariția bolii, la nivel național am putea avea 15.000 de decese anual, respectiv populația întreagă a zece comune sau a unui oraș mic. „Cred că este de datoria noastră de a face tot posibilul de a le preveni”, a declarat senatorul.
În ceea ce privește capacitatea de reziliență a sistemului sanitar, Laszlo Attila consideră că demersurile cele mai urgente trebuie să le facem la nivelul Bruxellesului, „pentru că datorită angajamentelor și măsurilor care ne-au fost impuse privind reducerea unor instituții, a numărului de paturi în anumite institiuții, am ajuns în situația că noi putem face față unei astrfel de situații, dar doar oprind alte activități curente din domeniul sanitar. Și suntem într-o perioadă în care trebuie să ne revizuim un pic strategia pentru următorul ciclu financiar european și asta ar presupune să regândim un pic structura sistemului, să avem capacitatea și curajul să creem acel sistem instituțional care în marea majoritate a cazului să stea în stand-by, iar atunci când dăm de greu să nu mai periclităm asistența medicală a bolnavului cronic”.
Senatorul consideră că s-au făcut doi pași înapoi în ceea ce privește progresele sistemului din ultimii ani, și asta în primul rând din cauza lipsei infrastructurii necesare sigure în majoritatea țării care să nu fei afectată de infecție și s-a referit și la lipsa de încredere a populației că dacă ajnge la un serviciu de urgență riscă să fie infectată cu COVID-19.